Bolnavii non-COVID riscă să moară cu zile din cauza pandemiei. Internările acestor pacienţi au scăzut dramatic
0Oamenii au tot mai greu acces la servicii medicale din cauza crizei sanitare, iar acest lucru îi poate costa viaţa pe mulţi dintre ei. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât autorităţile nu par să fi găsit cele mai bune soluţii pentru a rezolva situaţia.
Cercetătorul Constantin Radu, de la Observatorul Român de Sănătate, a realizat un studiu privind impactul pandemiei asupra accesului bolnavilor la servicii medicale. Concluziile studiului sunt cu adevărat îngrijorătoare.
Cei mai afectaţi sunt pacienţii cu HIV, care nu mai au aproape deloc acces la tratament de când spitalele de boli infecţioase au fost rezervate exclusiv COVID.
„Dintre afecţiunile analizate în cadrul raportului nostru, spitalizările pentru HIV/SIDA au înregistrat cea mai mare scădere, de aproape 80%. Practic, 8 din 10 pacienţi care se internau în mod obişnuit pentru probleme în aria HIV/SIDA nu au mai făcut-o pe perioada pandemiei”, a declarat Radu, pentru „Adevărul”.
Însă blocajul cauzat de pandemie nu-i afectează doar pe ei. Şi alţi pacienţi cu boli grave, a căror situaţie poate degenera rapid în lipsa unor tratamente adecvate, au tot mai puţin acces la servicii medicale. „Uitându-ne la alte patologii, pentru diabet spitalizările au scăzut cu 63%, pentru scleroză multiplă cu 54%, iar pentru afecţiuni oncologice cu 42%”, arată cercetătorul.
Din rău în mai rău
Iar situaţia este cu adevărat catastrofală şi riscă să se înrăutăţească în continuare, atâta timp cât oamenii nu au acces la serviciile medicale. Concluzia lui Constantin Radu nu lasă loc pentru alte interpretări. „Ar fi important de evidenţiat că întârzierea diagnosticului şi tratamentului pentru o boală precum cancerul poate însemna condamnarea la moarte a persoanei respective, care poate ar fi avut mai multe şanse de supravieţuire pe termen lung în condiţiile unor îngrijiri medicale corespunzătoare”, atenţionează expertul.
Blocajul în care se află sistemul românesc de sănătate are urmări grave şi în cazurile urgente, unde pacienţii vin cu afecţiuni care apar brusc. În opinia sa, lucrurile vor continua să se agraveze atâta timp cât autorităţile nu vor lua măsuri.
„Mai mult decât surprinzătoare este şi situaţia accidentelor vasculare cerebrale, afecţiuni care apar brusc şi care produc efecte devastatoare. Spitalizările pentru aceste afecţiuni acute au scăzut cu aproape 50% pe perioada pandemiei.
În lipsa unor măsuri concrete, lucrurile vor evolua în continuare într-o manieră nefericită. Este nevoie ca autorităţile să iasă din starea de letargie, să caute soluţii în mod activ, să recâştige încrederea populaţiei şi să încerce să amelioreze situaţia chiar şi în ultimul ceas”, a încheiat Radu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
De ce are România o mortalitate atât de mare în secţiile ATI. Explicaţiile specialiştilor