Cea mai veche casă de locuit din Arad, încă folosită. Aparține parohiei comunităţii romano-catolice a șvabilor

În municipiul Arad există cea mai veche casă de locuit încă folosită. Clădirea cu două nivele a fost ridicată în anul 1725, pentru scurt timp slujind ca mânăstire franciscană, apoi devenind parohia comunităţii romano catolice a șvabilor.

Chiar dacă a suferit mai multe modificări în decursul timpului, în special la ferestre, edificiul şi-a păstrat stilul baroc iniţial.

Despre această clădire dar și despre evenimentele care au loc în jurul ei știu atât arădenii cât și turiștii, deoarece există o tradiție care se păstrează și care dă culoare cartierului. Este vorba despre „Kerwei”.

În fiecare an cu această ocazie, în orașul de pe Mureş sunt aşteptaţi să sosească şi germani din alte localităţi ale judeţului, dar și din Timiş şi Caraş-Severin, precum şi de peste hotare. Având o tradiţie care datează încă din anul 1824, „Kerwei-ul“ este o sărbătoare importantă pentru comunitatea germană din Aradul Nou.

„Sărbătoarea cuprinde an de an întâlnirea perechilor în port popular, marşul spre biserică şi Sfânta Liturghie în cadrul căreia se binecuvântează buchetul de rozmarin. Partea a doua a sărbătorii include licitarea buchetului, câştigătorul urmând, conform tradiţiei, ca la ediţia de anul viitor să fie component al primei perechi din alai. Programul evenimentului se încheie cu dansuri populare germane la tradiţionalul bal de Kerwei”, spun cei care an de an au organizat acest eveniment.

(Chirvai - din germană Kirchweih, alternativ Kerwei) este o sărbătoare asemănătoare cu hramul, originară din țările de limbă germană. Deși sărbătoarea își are originile în unele sărbători populare laice, ea a fost adaptată în Evul Mediu de Biserica Catolică, care a transformat-o într-o sărbătoare religioasă dedicată înființării unei noi biserici. Sărbătoarea de chirvai a fost adusă în Banat în secolul XVIII de coloniștii șvabi și se ține și azi în localitățile cu parohie catolică.

Preotul paroh al bisericii este Mateș Dirschl.

Prima Biserică romano-catolică din Aradul Nou a fost construită în anul 1727 de şvabii colonizaţi aici. Pe acelaşi loc a fost construită actuala clădire în stil baroc ce datează între anii 1812-1821.

Numele Fecioarei Maria 

Lăcaşul este dedicat Numelui Preasfânt al Fecioarei Maria. Interiorul acesteia este conceput în formă de navă, iar elementele de decoraţiune aparţin de barocul german şi austriac. Turnul bisericii este dispus central în faţadă, în el fiind amplasate cinci clopote. Deasupra pronaosului se află un balcon ce găzduieşte orga bisericii.

„Aceasta a fost construită în anul 1912 în atelierele firmei timişorene Leopold Wegenstein. Orga este una de dimensiuni medii, având două manuale şi 15 registre. Această orgă însă nu este prima orgă a bisericii. Înainte de 1912, biserica era dotată cu o orgă construită în anul 1838 de firma Anton Dangl din Arad”, spun reprezentanții bisericii. 

Tabloul deasupra altarului principal înfăţişează pe Maica Domnului cu Pruncul.  Credincioşii romano-catolici ai acestui cartier al Aradului se reunesc în fiecare an pentru a o sărbători pe Sfânta Fecioară Maria, prin al cărei nume binecuvântat se aduce mângâiere în întreaga lume.