Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic Sultana – Malu Roşu, cel mai spectaculos sit din România
0Unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară, unde au fost scoase la lumină obiecte fascinante de plastică antropomorfă din preistoria României (mileniul IV î.Ch.), se află în judeţul Călăraşi, pe valea Mostiştei. Luni, pe 13 august, autorităţile organizează ziua porţilor deschise pentru toţi cei intersaţi de şantierul arheologic din inima Bărăganului.
Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti, în colaborare cu Muzeul Municipal Bucureşti, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Asociaţia Română de Arheologie şi Primăria Comunei Mănăstirea, organizează luni, 13 august, Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic Sultana – Malu Roşu, comuna Mănăstirea, judeţul Călăraşi (ediţia a XVI-a).
În intervalul orar 10.00 – 01.00, cei interesaţi pot vizita şantierul arheologic şi pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta. Tot cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală (ediţia a IX-a), în cadrul căruia sunt abordate direcţii de cercetare privind arhitectura preistorică, ceramica eneolitică, culegerea şi prelucrarea cochiliilor de bivalve.
Echipa de implementare a proiectului este rezultatul unui parteneriat între Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipal Bucureşti şi Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, cu sprijinul Primăriei Comunei Mănăstirea (judeţul Călăraşi) şi a Asociaţiei Române de Arheologie, precum şi participarea unor specialişti din Universitatea din Bucureşti, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti. Evenimentul se va desfăşura la Grădiniţa nr. 1, str. Lehliului, nr. 79, din satul Sultana, comuna Mănăstirea, judeţul Călăraşi, începând cu ora 10.00.
Primul sit gumelniţean
Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu a fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii ‘20 ai secolului trecut. Cercetările au fost începute de către Ion Andrieşescu şi Vladimir Dumitrescu (student pe atunci), reprezentând o primă afirmare a şcolii de arheologie din România, ale cărei baze sunt legate de activitatea lui Vasile Pârvan.
Materialul arheologic descoperit aici face din Sultana-Malu Roşu un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice. Specialiştii Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi spun că aici trebuie amintit în primul rând tezaurul din obiecte de aur, cel mai mare descoperit la nord de Dunăre, format din trei figurine antropomorfe, saltaleoni şi un lănţişor format din şapte verigi în greutate totală de 36,170 gr. Dintre piesele ceramice, „Vasul cu Îndrăgostiţi” de la Sultana, este fără îndoială una dintre capodoperele artei preistorice, cu nimic mai prejos de celebrul “Gânditor” de la Cernavodă.