VIDEO 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, sărbătoriţi la muzeu

Unirea Principatelor Române a fost sărbătorită la Muzeul Municipal Călăraşi. Preşcolari, elevi, cadre didactice şi oficialităţi locale şi-au dat mâna în Hora Unirii.

Definit ca "secol al naţiunilor", încă de la debutul veacului al XIX-lea, spaţiul românesc este animat de năzuinţa unităţii naţionale. Transformările socio-politice care iau amploare pe scena europeană se propagă, astfel că, în centrul discursului public se află întemeierea statului românesc modern. Conştiinţa unităţii de neam şi de limbă este prezentă în cadrul tuturor păturilor populaţiei care îşi manifestă dorinţa unirii într-un singur stat ca preambul pentru o economie dezvoltată, societate modernizată şi, nu mai puţin importantă, dobândirea independenţei.

Cele două Adunări Elective de la 5 ianuarie (Iaşi) şi 24 ianuarie (Bucureşti) 1859 reprezintă un prim pilon în construcţia statului românesc modern. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor principate româneşti este înfăptuită ceea ce astăzi numim Mica Unire. Noul stat, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, este recunoscut la scurt timp de Puterile Garante. Militant pentru unire şi fervent susţinător al cauzei româneşti prin implicarea activă în mişcarea revoluţionară de la 1848, Alexandru Ioan Cuza devine principalul avatar al unirii. 

În postura de domn al Principatelor Unite, acesta sesizează necesitatea unor ecouri unioniste care să reverbereze dincolo de graniţele sferei politice. Astfel, este iniţiat un proces care să ancoreze în mentalul colectiv ideea de unitate: crearea unor imagini ale naţiunii române, sub cupola căreia cele două principate, Moldova şi Ţara Românească, şi-au dat mâna şi s-au unit într-un singur stat.