Tradiţii şi superstiţii la sărbătoarea Scoaterii Sfintei Cruci. Ziua în care se sfinţeşte agheasma şi se alungă bolile şi duhurile rele
0Creştinii ortodocşi sărbătoresc în prima zi a lunii august, în postul Maicii Domnului, Scoaterea Sfintei Cruci. Odinioară, această zi constituia un prim pas în cinstirea Mântuitorului în luna august, fiind urmată de Schimbarea la Faţă a Domnului(6 august) şi de venerarea Sfintei Marahme a Domnului (16 august). Cele trei sărbători erau considerate în legătură.
În vechime, această zi de sărbătoare era cinstită pentru ca oamenii să scape de bolile ce-i chinuiau, iar preoţii sfinţeau agheasma şi veneaua la casele credincioşilor pentru a le stropi şi a-i apăra de rele. Iată ce menţioneză Ceaslovul grec despre această zi:
„Datorită mulţimii slăbiciunilor şi bolilor molipsitoare din popor, în august, potrivit unui obicei străvechi, se face procesiune cu Lemnul Sfintei Cruci din Constantinopol, pe străzi, spre sfinţirea locurilor şi alungarea bolilor (epidemiilor). În ajun, pe 31 iulie, Lemnul Crucii se scoate din trezoreria imperială şi se duce pe sfânta masă a marii biserici, Sfânta Sofia. De la această dată şi până la Adormirea Maicii Domnului, este purtată prin oraş, după săvârşirea Litiei, spre a fi venerată de popor.”
Se săvârşea sfânta Liturghie
Conform doxologia.ro, acest obicei se practica în Constantinopol (azi, Istanbul), în timpul postului Adormirii Maicii Domnului, începând cu 1 august. Lemnul Crucii era tămâiat pe drum, de un sobor de preoţi şi diaconi, făcându-se oprire la cate o fântână unde se săvârşea sfinţirea agheasmei. Zilnic, era scoasă pe străzile oraşului şi întâmpinată de credincioşi. La sfârşitul postului, Crucea era dusă înapoi, la palatul imperial. Această sărbătoare, a scoaterii Lemnului Crucii, era marcată şi prin săvârşirea Sfintei Liturghii, în orice zi a săptămânii ar fi căzut.
Astăzi, doar în unele biserici ortodoxe sărbătoarea este celebrată prin Sfânta Liturghie. Cele mai mari sărbători închinate Sfintei Cruci sunt, în prezent: Înălţarea Sfintei Cruci (14 sept.) şi Duminica Sfintei Cruci din Postul mare, cu dată schimbătoare.
La români, se practică din vechime sfinţirea agheazmei la 1 august (ca la orice început de lună calendaristică), dar şi venirea preotului în casele credincioşilor, de-a lungul perioadei de post, pentru a le sfinţi şi a-i binecuvânta cu semnul crucii, fără a exista o procesiune specială în acest sens.
Mesaj de biruinţă
Scoatere Sfintei Cruci s-a instituit la dorinţa comună a ortodocşilor greci şi rusi, pentru marcarea biruinţei simultane pe care au repurtat-o ruşii asupra bulgarilor şi grecii asupra sarazinilor. Pe 1 august, la Constantinopol era scos în procesiune lemnul Sfintei Cruci, din Palatul Imperial până la catedrala Sfânta Sofia. De aici se făceau până pe 15 august diverse procesiuni pentru a-i feri pe creştini de suferinţe şi boli.
Postul ţine până pe 15 august
Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 31 iulie şi ţine până în ziua praznicului, 15 august. Postul este rânduit de biserică spre aducerea aminte de virtuţile alese ale Sfintei Fecioare şi de postul cu care ea însăşi, dupa tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice.
Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată: Postul Naşterii Domnului, Postul Paştilor, Postul Sfinţilor Apostoli şi Postul Adormirii Maicii Domnului.
Vă recomandăm şi: