Superstiţii la Moşii de toamnă. Ce e interzis să faci pe 30 octombrie, ce trebuie să dai de pomană
0Pe 30 octombrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor răposaţi. Pomenirea din această zi este cunoscută şi sub denumirea de Moşii de toamnă.
Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo "adormiţi”, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi. Ea nu vorbeşte de trecere într-o stare de nefiinţă, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în altul. Hristos îi va dărui cuvântului "adormit", înţelesul care îl asociază cu Învierea. Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: "Nu plangeţi; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).
La Moşii de toamnă, în biserici au loc slujbe şi se împart pachete cu mâncare celor săraci. În plus, se aprind lumânări care semnifică atât lumina credinţei, dar şi a faptelor bune ale celui comemorat. Tradiţia spune că astăzi e bine să fim împăcaţi cu toţi oamenii, să fim îmbrăcaţi curat, iar femeile să aibă capul acoperit. De asemenea, în această zi nu este bine să spălăm haine sau să facem alte munci. La biserică se citeşte sfânta Liturghie şi slujba parastasului şi sunt pomeniţi adormiţii, după care oamenii merg acasă şi la morminte şi împart bucate pentru sufletul răposaţilor.
În tradiţia populară există credinţa că la Moşii de toamnă sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. Gospodinele pregătesc sarmale, prepară cele mai bune deserturi şi scot din cămări vinul cel mai de soi.
Aşa cum la Moşii de vară s-au păstrat din bătrâni o serie de superstiţii pentru liniştea răposaţilor, şi la cei de toamnă se respectă datinile populare. În această perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat. Cel mai periculos este să mergi în noaptea din ajun şi de Mosi, când sufletele se întorc la mormite şi aşteaptă să meargă la cer. Tot de Moşi, gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.
Ce se duce la biserică
Conform teologilor, Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.
“În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescura şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire. Noi ortodocşii ne rugăm pentru că avem credinţa că prin rugăciunile noastre, sufletul celui adormit va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărţit de trup”, spune părintele Paul Tudorache, preot în parohia "Sfânta Cuvioasă Parascheva" din Călăraşi.
Tradiţia creştină spune că ofrandele pentru sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.
De unde vine denumirea de ”Moşi”?
Simion Florea Marian menţiona în lucrarea "Trilogia vietii", "că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi". Cuvântul "moşi" vine de la "strămoşi", şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.
Acelaşi lucru îl explică şi pr.lect.dr. Marian Mihai: „La fiecare Sfântă Liturghie preotul când iese cu Cinstitele Daruri în mijlocul bisericii pomeneşte pe strămoşi, moşi, părinţi, fraţi şi surori şi pe toţi cei adormiţi din neamul nostru. Conştientizăm şi ştim că atunci când plecăm din lumea aceasta nu facem altceva decât să ne adăugăm la neamul nostru, la cei care au plecat din lumea aceasta. Din această cauză amintim despre cei care fac parte din seminţia noastră, ne gândim la ei, îi pomenim şi cel mai important lucru pe care îl putem face este să săvârşim Sfânta Liturghie pentru ei. Următoarea pomenire a celor adormiţi, Moşii de iarnă, se va face în februarie.
În această zi de pomenire a celor răposaţi, din respect pentru aceştia, nu este bine ca gospodinele să facă treabă, în special să măture, să arunce gunoiul sau să spele. Există credinţa că, făcând aceste treburi, praful se ridică în ochii celor răposaţi sau se aşază pe mâncarea care li se dă drept ofrandă, odată cu apa murdară rezultată de la spălat. În Sâmbăta morţilor, este însă bine ca, pe lângă alimentele date de pomană, gospodinele să cureţe mormintele şi să aşeze flori şi lumânări aprinse la căpătâi.
Vă mai recomandăm şi:
Tragedii aviatice demne de Dosarele X, întâmplate în munţii Hunedoarei VIDEO