Superstiţii la Moşii de iarnă, ziua în care se crede că sufletele răposaţilor se întorc acasă. Ce se întâmplă în cimitire
0Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte pe 22 februarie Moşii de iarnă şi în fiecare lăcaş de cult se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiţi.
În fiecare an, în ziua de sâmbătă dinaintea duminicii Înfricoşatei Judecăţi, românii ortodocşi îi pomenesc pe cei trecuti la Domnul. Conform tradiţiei populare, această sărbătoare este numită şi „Moşii de iarnă" sau „Sâmbăta morţilor". În această zi, în biserică sunt pomeniti oamenii care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare.
Conform datinilor străvechi, în unele zone ale ţării bătrânii povestesc cum sufletele morţilor vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioşii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească. Sufletele celor trecuţi la cele veşnice vin astăzi să se hrănească cu mireasmă şi aburii bucatelor pe care credincioşii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.
În această zi există obiceiul cere sa se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe şi lumânări aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie să aprindă lumânări.
În tradiţia populară, Moşilor de iarnă li se mai spunea şi Moşii de piftii şi sâmbăta piftiilor. Mai mult, aceasta este singura zi în care se mănâncă răcituri sau piftii. Dacă acestea nu erau mâncate în totalitate în această zi, a doua zi erau aruncate. Altfel, frigurile şi-ar fi facut apariţia în timpul verii. De asemenea, se obişnuieşte ca în această zi să nu se lucreze. Toate femeile care nu ţin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Mai mult, această zi trebuie respectată cu sfinţenie pentru a te feri de nebunie.
După sâmbăta când sunt pomeniţi Moşii de Iarnă, urmează Duminica Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi). De fapt, în Ortodoxie, singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paşti, cunoscut şi sub numele de Postul cel Mare.
Pomenirea celor adormiţi
“Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos”, explică părintele Ramon Eugen Ilie, proiereul Călăraşiului şi paroh la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
În tradiţia populară există credinţa că în sâmbăta Moşilor sufletele adormiţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită.
Oamenii păstrează şi astăzi câteva obiceiuri despre care se spune că păstrează liniştea răposaţilor. În această perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat. Cel mai periculos este să mergi în noaptea din ajun şi de Mosi, când sufletele se întorc la mormite şi aşteaptă să meargă la cer. Tot de Moşi, gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.
În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire.
„În afară de faptul că în calendarul nostru creştin fiecare sâmbătă este considerată zi de pomenire a morţilor cele mai cunoscute sâmbete sunt: Moşii de vară - în sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt şi Moşii de iarnă - în sâmbăta dinaintea Înfricoşatei Judecăţi”, a precizat pr. lect. dr. Marian Mihai - Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, citat de basilica.ro.
Simion Florea Marian menţiona în lucrarea "Trilogia vietii", "că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi". Cuvântul "moşi" vine de la "strămoşi", şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.