Superstiţii de Sfânta Parascheva, ziua când se împarte must. De ce e interzisă munca pe 14 octombrie, ce rele atragi
0Creştinii ortodocşi sărbătoresc în fiecare an, pe 14 octombrie, una dintre cele mai populare sfinte din calendar, cunoscută şi sub denumirea de Sfânta Vineri. Este vorba despre Sfânta Parascheva, care apără oamenii de toate relele.
De aceea, pe 14 octombrie, în credinţa populară este interzis să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie, dacă vrei să eviţi durerile de cap şi cele oculare. Conform unei credinţe străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să se numere şi cele cu cruce, nucile, castraveţii sau pepenele roşu. În schimb, e bine să se împartă celor sărmani must şi vin nou, dar şi pâine sau lipie.
“În această zi se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea sau au murit fără lumânare. Se împart lipii, vin şi must. Este zi de post şi pentru că este o mare sărbătoare, în gospodării nu se lucrează, pentru a te feri de pericole”, explică părintele Paul Tudorache, preot paroh la Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.
Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămică se spune în popor că este bine să împarţi unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naştere, iar naşterea ta va fi una uşoară, fără dureri.
Mai mult, în această zi se fac şi previziuni ale vremii ţinându-se cont de somnul oilor. “Dacă oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea şi friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală şi blândă”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.
A trăit 27 de ani
Parascheva s-a născut în Epivatos, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară, se arată în scrierile teologice. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis la doi oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni.
Vasile Lupu, domnitorul care a adus moaştele la Iaşi
Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 şi în această zi este cinstită Cuvioasa Parascheva de Biserică şi de miile de români evlavioşi care vin în pelerinaj din toate părţile ţării.
În anul 1641, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice. Începând din anul 1889, moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Cunoscută în popor ca Sfânta Vineri
Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, în Bulgaria şi Serbia credincioşii ortodocşi o cinstesc. În popor, mai este cunoscută şi ca Sfânta Vineri. Prăznuirea ei se face la 14 octombrie, când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iaşi, ca să se închine la sfintele sale moaşte.