Ştergar ornamental, vechi de un secol, expus la Muzeul Dunării de Jos
0Un ştergar ornamental, vechi de un secol, a fost declarat exponatul lunii octombrie şi poate fi admirat la Muzeul Dunării de Jos, la Secţia Etnografie şi artă populară, până pe 31 octombrie.
Obiectul ales pentru luna octombrie face parte din categoria ştergarelor de sărbătoare, folosite la ceremonialul nunţii, dăruite reprezentanţilor bisericii cu prilejul anumitor slujbe religioase, ori folosite ca decor în interiorul tărănesc.
Motivul ales pe acest ştergar impresionează prin decorul popular ales, acela al viţei de vie şi al strugurelui, iar cromatica (roşu şi negru) subliniază darul creatoarei de a ne transmite o compoziţie echilibrată, armonioasă şi cu un conţinut informaţional de neuitat. Piesa, de secol XX, este de dimensiuni mari, având 182 cm lungime şi 50 cm lăţime, şi a fost realizată în tehnici de lucru tradiţionale, în confecţionarea lui fiind folosit războiul de ţesut. Materialul folosit este bumbacul de culoare albă, roşie şi neagră, iar extremităţile sunt prevăzute cu ciucuri din bumbac alb.
La început de toamnă, atunci când frunzele încep să se desprindă de copaci, în industria de design întâlnim motivul viţei de vie.Peste tot în lume, lunile septembrie şi octombrie sunt marcate de recolta podgoriilor celebre, de aceea unul dintre cele mai întâlnite motive este reprezentat de viţa de vie. Din multitudinea studiilor de etnologie şi mai ales de teologie aflăm că strugurii se constituie ca un simbol al vieţii şi abundenţei, dar ei
reprezintă şi sacrificiul datorită vinului pe care îl produc cu deosebire când este sângeriu. În Vechiul Testament, vinul de struguri a fost comparat cu oamenii din Israel şi cu venirea lui Mesia; pentru evrei semnifică pace şi abundenţă. În creştinism, vinul îl reprezintă pe Hristos, viţa de vie cu frunzele fiind discipolii („Eu sunt viţa, voi
sunteţi mlădiţele”). Ştergarul a însoţit românul în toate obiceiurile legate de ciclul vieţii: la naştere, la nuntă, la înmormântare, dar şi în riturile agrare, a explicat Daniela Fulga, muzeograf.