Ora de vară 2019. Cum se schimbă ora şi de ce poate provoca depresie modificarea

În ultima duminică a lunii martie românii îşi vor da ceasurile înainte pentru a trece la ora de vară. Schimbarea afectează mai multe categorii de persoane, în special pe cele cu afecţiuni psihice şi cardiace.

În fiecare an, în ultima duminică a lunii martie, românii îşi dau ceasul cu o oră înainte, deoarece România trece la ora de vară. Mai exact, în noaptea ce desparte 30 martie de 31 martie 2019, toate ceasurile din România vor fi date cu o oră înainte. Ora 03.00 va deveni ora 04.00.

Din această cauză, ziua de 31 martie va avea doar 23 de ore, în loc de 24 de ore. Ceasurile se vor da înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.

Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii.

 În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00.00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03.00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.

Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.

Ne obişnuim într-o săptămână

Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.

Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate-depresie, afecţiuni cardiace- efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase. Această schimbare aduce o serie de neplăceri. Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui. Crescătorii de păsări sau fermierii se plâng că schimbarea orei le nelinişteste pe vaci când sunt mulse cu o oră mai devreme. Medicii spun că timp de 3 zile de la trecerea la oră de vară creşte riscul de infarct cu 5-10%, în special la persoanele tinere, active profesional. De asemenea, această schimbare accentuează depresiile şi îi afectează pe cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale.

„O măsură importantă de prevenire a influenţelor negative este introducerea în alimenţatie a produselor care furnizează organismului vitamine, minerale şi alţi nutrienţi esenţiali. Legumele, verdeţurile şi fructele energizează, au efect tonic asupra organismului şi îmbunătăţesc starea de psihic“, explică Victor Verinceanu, medic de familie.

Programare inteligentă a somnului

De asemenea, este esenţial să avem o programare inteligentă a orelor de somn. Încearcă să te culci seara cu minimum o oră mai devreme, astfel încât organismul tău să nu simtă privarea de odihnă atât de intens. Timpul petrecut în aer liber, în bătaia soarelui ajută corpul să producă vitamina D, dar contribuie şi la o stare de bine,  de optimism. Şi nu în ultimul rând, mişcare ne ajută să fim în formă, spun specialiştii.

În timp ce unii dintre noi nici nu simţim această schimbare de oră, alţii sunt profund afectaţi. Scurtarea duratei somnului cu o oră, precum şi trezirea cu oră mai devreme duce la un stres suplimentar, iar de aici apar o serie de probleme: modificări cardiovasculare manifestate prin variatii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac; neuropsihice: insomnie, somnolenţă, astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij. „Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic“, spune specialistul.