Obiceiuri de primăvară în Bărăgan. Lăsatul Secului sau Iertăciunea
0Sărbătoarea Lăsatul Secului, celebrată la 26 februarie, declanşează seria manifestărilor tradiţionale care marchează începutul postului mare pentru Sfintele Paşte. Pentru oamenii de la sate începe pregătirea muncilor de primăvară.
În Bărăgan, de Lăsatul Secului sau de Iertăciune, finii vin la naşi fără a fi chemaţi, cu plocon: o găină friptă, un colac mare uns cu miere sau turtă în foi şi o sticlă cu vin. „Ei îşi cer iertare pentru greşelile de peste an, iar naşul după ce îi iartă întinde masă bogată unde se cântă şi se petrece până spre ziuă. Obiceiul este ca a doua zi, după Iertăciune , ginerii să meargă la socrii cu o sticlă de vin şi să spună ,,tată socrule am venit să mă ierţi dacă ţi-am greşit”. Tot în seara de Lăsatul Secului are loc Urlalia„ a declarat Alina Paul, etnograf, şeful Biroului Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi.
Focul de urlalia
Obiceiul este păstrat la oraş, dar mai ales la ţară, în satele şi comunele din Bărăgan. În dreptul fiecărei gospodării, din Alexandru Odobescu, Mostiştea, Lupşanu, Radu Vodă, Plevna, Gălăţui, Roseţi şi Borcea, copii şi tineri aprind focuri mari din cauciuc. Femeile aduc celor din preajma focului gogoşi, colăcei şi ouă fierte în ideea ca în anul acela să aibă parte de pui.
Tineri costumaţi în cuci
După Lăsatul Secului, a doua zi, este un obicei cunoscut sub denumirea de Cuci, specific judeţului nostru. Oameni din sat, care se fac cuci îşi confecţionează nişte măşti din carton de formă ţuguiată prinse cu ajutorul unor basmale, se îmbracă cu rochii şi iau în mână câte o bucată de cauciuc şi lovesc pe spate pe toţi cei pe care îi întâlnesc, spunându-le: ,,nu-ţi dau decât o opincă să nu te mai prindă frigurile”. „Textul provine de la obiceiul vechi, când în loc de cauciuc, tinerii purtau o funie la capătul căreia era legată o opincă şi la brâu un săculeţ cu cenuşă ce o aruncau peste tinerele fete„ a precizat Alina Paul.