Mesajul disperat al unui producător de căpşuni din Bărăgan, într-o piaţă sufocată de importuri: „Uşor, uşor, ne omorâţi, ne aduceţi la sapă de lemn“

Ionel Tonea cultivă căpşuni bio pe o suprafaţă de 2 hectare la Bogata, în judeţul Călăraşi, şi se plânge că statul nu îi ajută cu nimic pe producătorii locali.

El a postat un mesaj acid pe o pagină de socializare, sperând ca astfel va atrage atenţia autorităţilor:

„Cum să supravieţuieşti în România din agricultură/ legumicultură...

Sincer, nu cred că e posibil.

Ajung în pieţe căpşuni din Bulgaria, comercianţii le vând la 7-8 lei / kg.

Cum poate producătorul român să concureze cu aşa ceva? Am mers în piaţa Pucheni din Bucureşti, 90 % din cei care vindeau aveau căpşuni din ţara vecină.

Cum facem faţă la aşa ceva? 

Statul roman ce face? Doarme. Înţeleg că sunt anumite reguli impuse de către UE, dar să nu ne batem joc de producătorul român.

Încercăm să supravieţuim, dar nu suntem lăsaţi.

Într-un final vor dispărea micii producători şi vom importa fel de fel rahaturi necomestibile şi pline de chimicale şi ne mai întrebăm de ce suntem tot timpul bolnavi.

OPRIŢI IMPORTURILE INUTILE, FACEŢI CONTROALE ÎN PIEŢE, VERIFICAŢI DACă SE VÂND PRODUSE ROMÂNEŞTI AŞA CUM SCRIE PE PREŢ!

Uşor, uşor ne omorati, ne aduceţi la sapă de lemn.

Vrem să câştigăm un ban cinstit.“

Ionel Tonea vinde căpşunile în piaţa Orizont din Călăraşi cu 8 lei kilogramul, însă spune că pentru luna mai preţul corect ar fi fost 10 lei. “E început de sezon acum, în iunie, preţul începe să scadă şi atunci se ajunge la 6-7 lei un kilogram. Eu nu rămân cu marfa nevândută, livrez şi în hypermarket-uri şi către angrosişti, însă avem nevoie de ajutor. Eu din asta trăiesc”, spune fermierul. 

Recoltă de 15 tone în 2017

Cu o recoltă de 15 tone de fructe în 2017, tânărul care şi-a deschis o fermă la Bogata spune că reuşeşte să-şi vândă marfa, însă concurenţa neserioasă din importuri îl afectează şi pe el, la fel ca şi pe ceilalţi producători. “Muncim de ne spetim, am credite, am renunţat la locul de muncă din Bucureşti şi lucrez pământul la ţară, într-un fel trebuie să fim sprijiniţi. Cred că ar trebui stopate importurile, pentru că altfel ţăranul român dispare”, e de părere tânărul. 

La piaţă, Ionel Tonea vinde aproximativ 100 de kilograme de fructe pe săptămână, însă livrează şi direct acasă la clienţi. La primul cules a scos 600 de kilograme de fructe, pe care trebuie să le vândă rapid, pentru că altfel se alterează, pentru că nu sunt tratate.

Afacerea unui absolvent de Teologie

Afacerea, pusă pe picioare de tânăr, absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Universitatea din Craiova, dă roade. Deşi a înfiinţat ferma de la Bogata în 2015, Ionel Tonea, de 39 de ani, a dat lovitura cu fructe proaspete. În fiecare zi, bate câmpurile din satul natal pentru a ajunge la cele solariile pe care le-a construit în 2015 şi dirijează zilierii la cules. Două hectare de teren sunt cultivate doar cu căpşuni din soiul Albion, investiţia fiind în 2015 de aproximativ 15.000 de euro.

Ca să meargă treaba strună, Ionel Tonea s-a implicat încă de la început în toată afacerea: nu doar alergătura după acte, după achiziţionarea stolonilor, ci şi munca efectivă. “Dacă nu stai de dimineaţă şi până seara, nu progresezi. E important să lucrezi cu dăruire, cu sufletul deschis, pentru a ieşi totul bine. Cum pot eu să-I cer unui muncitor să dea randament, să fie serios şi corect, dacă eu stau la birou? Muncim cot la cot pentru că doar astfel avem de câştigat. Plus că, dacă nu munceşti, nu te loveşti de nicio problemă. Dacă aş sta, n-aş şti niciodată cum să perfecţionez, cum să fiu mai bun, cum să cultiv fructele perfecte”, povesteşte Ionel Tonea.

Produs de calitate pentru hypermarket

Fructele proaspete şi sănătoase sunt culese până în luna decembrie şi ajung în hypermarket, dar şi direct la uşa clientului. “Am avut livrări la domiciliu şi intenţionăm să reluăm ideea. Sunt însă şi clienţi care vin direct la fermă. Oricine doreşte e servit. Chiar şi un kilogram dacă ni se cere, livrăm cu mare drag. Noi ne bazăm pe calitatea produselor noastre. Dar şi pe dorinţa consumatorului de a alege să mănânce sănătos şi natural, precum şi pe trendul actual al marilor lanţuri de magazine de a desface şi produse tradiţionale româneşti”, spune tânărul.