Medic, despre încă un incendiu la un spital COVID: Sunteţi nişte otrepe, nişte ordinari, ruşine să vă fie!
0Un nou incendiu a avut loc în această dimineaţă la un spital COVID. Este al patrulea cu victime. Într-un interval de un an, România a dat dovezi la lume că putem inventa un nou tărâm. Ce lume a treia? Noi suntem deja pe altă planetă, se arată revoltat unul dintre cei mai cunoscuţi medici din România.
Gabriel Diaconu, medic psihiatru lansează un atac dur la adresa guvernanţilor, după ce, joi dimineaţă, încă un incendiu devastator a cuprins un spital COVID din România. Mesajul a fost postat de medic pe pagina sa de socializare:
Liniştea. Când totul a fost zis şi făcut, dar rezultatele sunt mizerabile, către ce te întorci?
Un nou incendiu a avut loc în ceastă dimineaţă la un spital COVID. Este al patrulea cu victime.
Într-un interval de un an, România a dat dovezi la lume că putem inventa un nou tărâm. Ce lume a treia? Noi suntem deja pe altă planetă.
După tragedia de la Neamţ, ministrul - la acea vreme - Tătaru a declarat că suntem toţi, într-un fel, vinovat. Replica mea publică a fost că diluarea responsabilităţii, ideea de-a arunca vina către toţi e doar ”urma scapă turma”. Dânsul a nuanţat că se referea la ”totalitatea” politicienilor. Şi aici e inexact, nu toţi politicienii au ocupat fotolii în guvern, şi doar o traistă au fost premieri, miniştri la finanţe, la economie, la infrastructură şi sănătate.
După Balş, la doar câteva luni distanţă, ministrul sănătăţii de la acea vreme (cum se întâmplă) Vlad Voiculescu, s-a pierdut prin pozele de profil, a declarat (căci cum nu altfel?) că este o tragedie etc, anchete expertize să vedem vom face, şi speţa a plecat mai departe dinspre Aventurile lui Habar N-am către Ţara de Nicăieri, şi alte lecturi ale copilăriei ministeriale.
Din nou în val, şi înzestraţi cu un nou ministru al sănătăţii, o plăpândă făptură care, ca şi Pinocchio, nu avea sfori dar în rest toate mecanismele lemnoase funcţionale, mai exact Ioana Mihăilă, are loc focul de la Constanţa. Situaţia în coaliţia de guvernare era deja critică, motiv pentru care nu s-au mai deranjat foarte mult cu empatia nici galbeni, nici albaştri. Culpa a zburat ca mingea de golf, fix spre gaura minţii, cu steguleţul aferent.
Iar acum, tot la orele dimineţii, altă dramă, în vreme ce la Guvern e premier un năuc demis, sau un demis năuc (după voia domniilor voastre), iar la Sănătate e Atilla, ale cărui puteri, rezerve şi resurse sunt limitate de natura lui nativ interimară.
Cetăţenii, lăsaţi să moară
Tot ce au reuşit să facă dregătorii noştri, în pandemie, a fost să-şi umilească, sfideze, aresteze moral cetăţeni şi-apoi să-i lase să moară, să se chinuie, dar unii dintre ei să-şi vadă sfârşitul în focul Gheenei de oxigen.
Bilanţul ultimei luni a confirmat prognoza unei fatalităţi crescânde, exponenţial, pentru că tembelii de partid nu şi-au văzut nici lungul nasului, nici marginea prostiei. Puteam să fi vaccinat populaţia şi deci să nu ne crape axa spitalelor, dar ei aveau nişte bănuţi de împărţit.
Şi acum, la ora la care scriu, şepticul puterii se joacă pe-o bancă de parcă n-ar fi, la mijloc, vieţi omeneşti. Nu există, în istoria modernă a României, vreun precedent, vreo garnitură de demnitari - fie ei şi corupţi sau politruci de partid - care să fi permis o asemenea grozăvie.
Sunt, suntem obligaţi să ne păstrăm la noi cuvinte. Pentru că densitatea de cinism, ticăloşie, tâlhărie şi cadaverism politic şi-a atins buza halbei, şi nu-ţi mai lasă glas sau retortă.
În ţara asta eşti ca-n codru!
De săptămâni întregi România stă cu paturile de ATI pline şi nimănui nu-i pasă. De săptămâni întregi hora idioţilor dansează la nunta dintre hoţi, şi proşti, pe acorduri de ţambal şi batistă pusă peste.
Care mai de care se găseşte să amintească ceasul greu pentru ţară, natura urgenţei sanitare prin care trecem, o apă duioasă de vorbe goale dinspre nişte oameni care nu-ţi spun decât un singur lucru: în ţara asta, România, unde trăiesc români, eşti ca-n codru. Descurcă-te, băiete, că nu mai ai speranţe.
Ce e şi mai grav, lovitură după lovitură au adus în rândul populaţiei deja extenuate moral o formă de capitulare. Am ajuns precum Batâr, mârţoaga lui Fefeleaga din nuvela lui Agârbiceanu. Ruşine să vă fie, să le fie. Iară dumneata, domnule premier, dumneata, domnule şef de partid, dumneata, domnule la putere, dumneata, domnule opozant,
Sunteţi nişte otrepe. Nişte ordinari.
Ruşine să le fie celor care vreodată v-au votat, măcar că văd astăzi ce jalnice făpturi şi-au ales să-i reprezinte.
Oameni de stat?
Ce glumă proastă.