Mai, luna ierburilor miraculoase, când Raiul coboară pe pământ. Ritualuri de purificare şi întinerire cu pelin şi rouă
0Oamenii de la sate încă mai păstrează tradiţiile vechi de sute de ani în ceea ce priveşte obligaţiile pe care le au faţă de natură. Se spune că în mai, luna în care Raiul coboară pe pământ datorită exuberanţei vegetaţiei, este bine să se bea pelin, iar roua căzută seara prinde bine fânului.
În credinţa populară se mai regăseşte şi spălatul cu rouă, ca formă de purificare şi întinerire a fiinţei. “Mentalitatea ţărănească are în centru natura, pe care omul încearcă să o înţeleagă şi cu care încearcă să comunice, să trăiască în perfectă armonie. Uneori reuşeşte, alteori nu. Atunci când se perturbă ceva, ţăranul român apeleazăla diferite mijloace magice, descântece pentru ca totul săreintre în normal.
Se crede că roua întinereşte Foto:photomaniacs.ro
Unii sfinţi creştini sunt invocaţi în unele descântece care ajută la îndeplinirea dorinţelor lor sau pentru înlăturarea duhurilor rele”, notează Georgiana Livia Cârlan-Antoci în lucrarea “Ţăranul român între forţele naturii şi puterile divine”.
Practicile agricole sunt în toi
Numită popular “florar” sau “luna ierburilor”, mai este perioada în care practicile agricole sunt în toi. De exemplu, acum se tund pomii deoarece se văd crengile care sunt uscate sau deja năpădite de gândaci sau omizi. Tot acum în grădini, gospodarii seamănă ridichile de lună, castraveţii, fasolea şi cicoarea. Plantele sunt considerate magice şi fiecare dintre ele este venerată, spun specialiştii în Etnografie şi Foclor.
Credinţa populară păstrează obiceiuri despre care se spune că îi feresc pe oameni de boli, îi ajută să se purifice. “În ceea ce priveşte pelinul, avem de-a face cu o formă de terapeutică populară, deoarece, primăvara, ficatul se încarcă energetic. Pelinul se mai poartă în sân, la brâu, sau legat la cofele cu apă”, spun specialiştii de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.
Se afumă pomii, se coseşte lucerna
În mai se seamănă a doua oară in pentru ca oamenii să fie siguri că, din două semănături, cel puţin una va fi rodnică. Pe vreme bună timp se afumă pomii năpădiţi de omizi, folosind pucioasă presărată pe jeratic.
Tot acum se coseşte şi lucerna, înainte înflorire, iar de la cartofii vechi care se dau la animale, trebuie îndepărtat colţul care a dat din ei, fiindcă este otrăvitor. Tot în luna mai, cei care mai au vin în butoaie, trebuie să-l scoată şi să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Totodată, tradiţia populară ne spune că e bine să bei din acest vin pentru a fi ferit de boli tot anul. Se mai spune că roua de seară şi răcoarea lunii mai prind bine fânului, iar luna este bună pentru a se bea pelin.
Superstiţii, păstrate cu sfinţenie
Tot în această lună, ţăranul român face previziuni meteorologice, pe baza semnelor din natură. Superstiţiile lunii mai fac referire la anul agricol ce urmează. Astfel, dacă în serile lunii mai apare rouă şi e timp răcoros, atunci vom avea belşug la vin şi fân.
Ploaia caldă a lunii mai e binecuvântare pentru culturile de grâu şi porumb. Dacă în luna mai năpădesc gândacii, atunci vom avea un an mănos. Furtunile cu tunete şi fulgere din luna mai ne prevestesc un an roditor;Dacă luna mai e ploioasă, atunci vom avea un iunie secetos.
Vă recomandăm şi: