Leacul-minune din grădină. Când devine toxic pelinul, planta care tratează bolile de ficat şi ne scapă de fumat
0Folosit pentru proprietăţile sale tămăduitoare încă din Evul Mediu, pelinul trebuie consumat cu mare atenţie, deoarece, în cantităţi mari, este toxic. Planta este interzisă cu desăvârşire gravidelor. Recunoscut pentru proprietăţile sale medicinale din vremuri străvechi, pelinul era folosit pentru ritualuri religioase greceşti şi romane, iar în Evul Mediu a devenit de fapt o plantă medicinală folosită în mănăstiri.
Planta nu era una pretenţioasă şi creşte pe terenurile necultivate, fiind uşor de recunoscut. Are miros înţepător, florile galben pal (în perioada iulie-septembrie) şi frunzele verzi pe faţă şi argintii pe dos. Specialiştii spun că pelinul este folosit îndeosebi pentru purificarea organismului nostru.
“Pelinul tratează diverse afecţiuni ale tractului gastro-intestinal, ale vezicii, ale rinichilor, probleme ginecologice, dermatite. Se pot face astfel spălături vaginale cu pelin, spălături ale tractului urinar, de asemenea, se pot pune câte 10 picături de ceai de pelin în fiecare nară atunci când sunteţi foarte răciţi. Pelinul este un dezinfectant minunat şi se foloseşte mai ales pentru arsuri de orice tip. Opărelile cu lichide fierbinţi, arsurile, chiar şi plăgile pot fi tratate cu ceai de pelin. Acesta curăţă şi usucă rana. Afecţiuni ale ficatului şi rinichilor, de asemenea, se tratează cu ajutorul pelinului”, explică dr. Cătălin Luca, medic internist, cu competenţă în apifitoterapie.
Le vine de hac rănilor
Afecţiunile ficatului, pancreasului, bilei se tratează cu infuzie de ceai de pelin, consumată vreme de 21 de zile, câte 50 ml de trei ori pe zi. De asemenea, hepatita de natură infecţioasă se tratează cu ceai de pelin sau cu vin de pelin, spune medicul.
“Tuberculoza, o boală încă prezentă în România zilelor noastre, se tratează cu ajutorul infuziei de rădăcină de pelin. Răcelile sunt foarte uşor tratate cu ajutorul ceaiului de pelin, care alungă cu succes şi tusea supărătoare. De asemenea, se ştie că pelinul mai are şi proprietăţi antitumorale, fiind folosit adesea în tratarea cancerului de esofag.
La nivel extern, pelinul tratează o serie de afecţiuni printre care insomniile şi migrenele, tratate foarte uşor cu ajutorul decoctului de pelin în care înmuiem un prosop şi înfăşurăm capul. De asemenea, rănile, tăieturile, traumele pielii, arsurile, plăgile, toate pot fi tratate cu ajutorul infuziei de pelin şi a pansamentelor cu pelin proaspăt, pisat”, spune medicul.
Când este periculos
Pelinul poate fi consumat sub diverse forme: capsule, evitându-se astfel gustul amar, tinctură, suc, ceai, sirop şi ulei. Medicii atrag însă atenţia că este o plantă periculoasă, dacă este consumată o perioadă îndelungată.
“ Pelinul este o plantă toxică în cantităţi mari, aşadar trebuie să fie folosită cu atenţie. Preparatele de pelin folosite în mod abuziv pot duce la intoxicarea organismului şi pot apărea astfel halucinaţii, spasme musculare. Curele trebuie să aibă pauze de minimum două luni, iar femeilor însărcinate le este strict interzis consumul de pelin!”, spune medicul.
Vă recomandăm şi: