Istorie. Arheologi şi muzeografi continuă săpăturile la Sultana-Malu Roşu

Arheologi şi muzeografi de la cele mai importante muzee din ţară se află în aceste zile la Sultana - Malu Roşu. Specialiştii Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, instituţie subordonată Consiliului Judeţean Călăraşi, continuă săpăturile începute în cadrul fascinantului sit arheologic Sultana - Malul Roşu, acolo unde s-au descoperit vestigii nepreţuite ale epocii eneolitice.

Considerat unul dintre cele mai spectaculoase situri din ţară, şantierul ascunde obiecte rare şi se află în judeţul nostru, pe valea Mostiştei. Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu a fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii ‘20 ai secolului trecut.  Cercetările au fost începute de către Ion Andrieşescu şi Vladimir Dumitrescu (student pe atunci), reprezentând o primă afirmare a şcolii de arheologie din România, ale cărei baze sunt legate de activitatea lui Vasile Pârvan. 

Materialul arheologic descoperit aici face din Sultana-Malu Roşu un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice.  Specialiştii Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi spun că aici trebuie amintit în primul rând tezaurul din obiecte de aur, cel mai mare descoperit la nord de Dunăre, format din trei figurine antropomorfe, saltaleoni şi un lănţişor format din şapte verigi în greutate totală de 36,170 gr. Dintre piesele ceramice, „Vasul cu Îndrăgostiţi” de la Sultana, este fără îndoială una dintre capodoperele artei preistorice, cu nimic mai prejos de celebrul “Gânditor” de la Cernavodă.