FOTO Magie şi borangic de 1 Martie: ia românească, mărţişorul inedit
0Domnii generoşi care doresc să-şi surprindă partenerele cu un mărţişor inedit nu vor da greş cu o ie cusută în zona Sibiului. Cămăşile tradiţionale sunt expuse la Târgul de Mărţişor de la Orizont şi au preţuri cuprinse între 80 şi 190 de lei.
Cămăşile, brodate cu fire multicolore, sunt adevărate opera de artă. Deşi oamenii nu se îngrădesc să le cumpere-majoritatea le admiră de la distanţă- vânzătorii sunt optimişti. “ Am vândut două bucăţi şi sperăm ca până la 1 martie să dăm tot ce avem pe stoc. Este o bijuterie naţională un astfel de veşmânt, cred că orice femeie ar trebuie să poarte una. Iar pentru 1 Martie este darul cel mai potrivit”, spune vânzătoarea.
Ia populară este considerată unul din cele mai valoroase obiecte de cultură tradiţională românească, dar şi mondială, fiind apreciată atât în interiorul graniţelor, cât şi în afara lor. Faima internaţională se datorează simplităţii şi frumuseţei iei, dar mai ales publicităţii de care aceasta a beneficiat indirect odată cu turneul Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în anul 1926, Majestatea Sa purtând exclusiv ii croite din materiale preţioase, brodate şi accesorizate conform modei interbelice, dar care îşi păstrau caracterul tradiţional, unic. Acest succes al originalităţii româneşti s-a simţit şi peste ani.
Protejează de spiritele rele
Specialiştii în tradiţie noastră populară vorbesc despre „însemne magice cusute cu grijă, care aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele” şi despre faptul că tinerele moşteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor nu doar arta meşteşugului popular, ci şi rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor.
În partea de sud a ţării iile erau ţesute cu borangic, iar în toate regiunile erau accesorizate cu broderii la gât şi mâneci şi cu mărgele.
Sursă de inspiraţie pentru artişti
Pe de altă parte, ia a atras atenţia artiştilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele – “La blouse roumaine” (1940) – fiind expus la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român, de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti în “România revoluţionară” purtând atât ie, cât şi năframă. Ia românească apare şi în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă.
Ia romaneasca a fost, deopotrivă, sursă de inspiraţie pentru creaţia vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecţie intitulată “La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, şi care a apărut în numărul american al revistei Vogue, în martie 2012, purtată de cantăreaţa Adele.
Vă recomandăm şi:
Cel mai frumos Mărţişor: un Tonitza sau un Grigorescu?
Se deschide Târgul Mărţişorului la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti