FOTO Dezastru. Combinatul siderurgic de pe malul Borcei, printre cele mai importante din sud-estul Europei, o ruină
0Inaugurat în 1979 după ce a fost accesat un credit internaţional de peste 100 de milioane de dolari, combinatul siderurgic, a ajuns, azi, o ruină. Fiare contorsionate într-un peisaj dezolant.
Înălţat pe o suprafaţă de 650 de hectare, acesta a fost cotat, în anii 80, ca unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei în care se producea şină de cale ferată. Imediat, după Revoluţie a fost privatizat, apoi demontat bucată cu bucată şi vândut la fier vechi. În prezent aici funcţionează o oţelărie electrică şi un laminor. Combinatul din Polonia, construit în acelaşi timp cu cel de la Călăraşi, produce oţel şi astăzi.
În anii de glorie, 6.000 de angajaţi
Platforma siderurgică de pe malul Borcei producea, înainte de anii 90, 200.000 de tone de oţel pe an şi avea 6.000 de angajaţi. „Acum, doar 500 de oameni mai lucrează aici. Dintre aceştia, 300 activează la oţelărie, iar 70 la laminor“, a declarat Viorel Dobre, preşedintele Sindicatului Liber Donasid Călăraşi. Imediat după Revoluţie, din combinatul siderurgic au fost privatizate părţile viabile, în prezent existând patru mari societăţi: Sidertrans, Martifer, Donasid, cea mai puternică firmă care produce profile din fier, şi Donalam.
Două localităţi urmau să dispară de pe hartă
Nicolae Ceaşuşescu avea planuri măreţe cu platforma siderurgică. De visul său însă s-a ales praful. Comunele Ceacu şi Cuza Vodă, aflate la o distanţă de aproximativ 8 kilometri de combinat urmau să dispară de pe hartă. În locul acestora trebuia să fie extins combinatul care ar fi asigurat o producţie record de oţel.
Jaf la drumul mare
„Lipsa de coerenţă şi vidul legislativ din perioada de tranziţie şi privatizările au dat posibilitatea ca infracţionalitatea să crească vertiginos, mai ales pe această platformă siderurgică, unde sustragerile din instalaţii şi utilaje s-au efectuat zi şi noapte“ , a adăugat Viorel Dobre. Rromii din oraş, organizaţi în grupări şi de câte 300 de persoane furau tot ce le cădea în mână. De jur împrejurul combinatului, la câţiva metri de gardul platformei siderurgice funcţionau numai firme de colectare a fierului vechi. Surse anonime spun că erau administrate de persoane influente din oraş, care s-au îmbogăţit cât ai clipi.