Festin de sărbători pentru animalele de la ZOO. Cu ce sunt răsfăţaţi iarna locatarii parcului de pe malul Borcei

Animalele de la Grădina Zoologică din Călăraşi beneficiază tot timpul de o alimentaţie corespunzătoare, având în meniu hrană de calitate, însă în perioada iernii sunt răsfăţaţe cu fructe exotice în cantităţi suficiente.

  Festinul de sărbători este asigurat de marile magazine din oraş- Kaufland şi Profi-, iar carnea din belşug, resturi de la abatorul de pui, provine de la Euroavi, ferma de la Drajna, şi din confiscările Direcţiei Sanitar Veterinare.

Fructele şi legumele care nu mai pot fi ţinute pe rafturi din cauza deprecierii, dar şi produse congelate aflate în pragul expirării, ajung aproape zilnic la animalele de la Zoo. Conducerea parcului a încheiat contracte de colaborare cu magazinele, iar când sunt solicitaţi merg şi ridică produsele.

“Este un parteneriat util. O maşină de la noi merge şi ridică produsele, iar aici sunt sortate şi ajung în meniul animalelor. Nu este de folos această colaborare, având în vedere că, pe lângă meniul de bază pe care îl primesc cele peste 1.000 de exemplare, din care 300 sunt mamifere, este nevoie şi de fructe sau legume. Pot să vă spun că avem zilnic fructe exotice în cantităţi suficiente, iar maimuţele sunt cele mai răsfăţate. Meniul lor este cel mai variat şi apropiat de cel al omului.

Cristian Tatavura, directorul ZOO Călăraşi

Zilnic, acestea consumă câte 20 de kilograme de legume şi fructe, în afară de hrana de bază. Sunt cele mai nepretenţioase animale, dar şi rezistente. De fapt, această este şi politica noastră: să le creăm condiţii optime pentru a fi sănătoase”, a explicat Cristian Tatavura, directorul Grădinii Zoologice. 

Hrană la discreţie

Toate speciile de animale au hrană la discreţie, iar aprovizionarea se face din timp. Din august –septembrie se achiziţionează 90-100 de tone de lucernă şi 30 de tone de cereale, pentru ca în timpul iernii să nu apară probleme în ceea ce priveşte hrănirea. Angajaţii Grădinii mai ţin cont pe lângă hrană ca animalele să aibă temperatură corespunzătoare în adăposturi, este vorba aici despre speciile sensibile, dar şi curăţenie. Deşi în cursul iernii vizitatorii sunt mai puţini, iar majoritatea animalelor stau în adăposturi, Grădina este deschisă zilnic între orele 08.00 şi 16.45. Pentru anul viitor, conducerea Grădinii are în plan continuarea modernizării micro-deltei, dar şi inaugurarea unei zone de Baby Zoo, unde prichindeii să se poată juca în voie cu iepuraşi, pui de căprioară.

Modernizări pentru micro-deltă

Întinsă pe o suprafaţă de 10 hectare, parcul care adăposteşte 100 de specii de păsări şi animale se modernizează. Autorităţile locale au investit în primăvara acestui an 330.000 de euro, fonduri europene, pentru reabilitarea infrastructurii de mici dimensiuni şi promovarea în scop didactic a unui ecosistem piscicol.

Concret, aici a fost recreată o baltă dunăreană unde profesorii, alături de elevi, vor putea veni să ţină ore în aer liber. Întregul ecosistem poate fi utilizat, aşa cum s-a şi intenţionat în etapa de pregătire a proiectului, ca zonă de desfăşurare a orelor de biologie şi zoologie, de relaxare şi de informare în acelaşi timp, printr-un contact direct cu natura, atât de către elevi, cât şi de orice persoană dornică să petreacă timp într-un context puţin diferit de acela al uni parc clasic.

“Au fost amenajate 3 insule, un bazin cu o suprafaţă de aproximativ 4.200 mp luciu de apă, alei, foişoare cu bănci şi mese de lemn, precum şi materiale informative educative. Bazinul este amenajat în scop didactic şi pregătit în acest sens prin plantarea diverselor specii de plante specifice bălţii dunărene: papură, stuf, salcie etc. Avem una dintre cele mai mari şi mai frumoase Grădină Zoologică din ţară şi facem eforturi permanente să o întreţinem şi înfrumuseţăm”, a explicat Cristian Tatavura, directorul Zoo Călăraşi.

Probleme financiare

Deşi s-a confruntat cu o serie de probleme financiare, de-a lungul anilor, care au dus Grădina Zoologică de 2 ori pe punctul de a fi desfiinţată, Cristian Tatavura nu s-a dat bătut. A insistat la autorităţile locale să i se mai dea o şansă acestui loc şi a reuşit să menţină unitatea pe linia de plutire până când s-a redresat situaţia.” În anii 90, fondurile alocate din bugetul Primăriei nu acopereau decât întreţinerea animalelor.  Nu existau bani pentru niciun fel de investiţii pentru renovări sau modernizări. Timp de 4 ani am supravieţuit cu 25.000 lei. Faceţi o comparaţie şi vă veţi convinge. Grădina Zoologică din Bucureşti primea atunci peste 10 milioane lei!”, spune Cristian Tatavura.

Inundaţia din 1985

O altă perioadă dificilă s-a consumat în iarna anului 1985, când Grădina a fost inundată şi 80% dintre animale au murit înecate. „ Eram elev la liceu şi profesorii mă învoiau de la cursuri ca să vin să ajut la refacerea grădinii. Atunci director era tatăl meu, cel care a înfiinţat-o în anul 1980. A fost un dezastru.

Animalele care au fost recuperate au fost cazate în diverse locaţii din oraş. Maimuţele şi papagalii au ajuns la o centrală termică, iar foca a fost prinsă cu plasele de pescari în bazinul piscicol de la Grădiştea”, povesteşte Tatavura.  După 3 ani, Grădina a intrat într-o perioadă de renaştere, ajungând chiar să fie prima din ţară, deoarece avea cele mai multe specii de animale.