Cum a pierit „Edith Piaf a României” în cutremurul devastator din 4 martie 1977. Unde a prins-o seismul AUDIO
0Un cutremur petrecut într-o seară de vineri, la ora 21.22 , cu o durată 56 de secunde şi cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a devastat România, în urmă cu 45 de ani.
Pe 4 martie 1977, mulţi oameni au sfârşit printre dărămâturi, printre care şi cântăreaţa Doina Badea. Avea doar 37 de ani.
Interpreta Doina Badea a fost una dintre cele mai iubite voci ale muzicii uşoare româneşti din anii '60-'70. A fost numită Edith Piaf a României datorită timbrului său deosebit. Cutremurul a prins-o în lift, de unde nu a mai apucat să iasă.
Doina Badea a fost căsătorită cu Traian Zmeu, cei doi având împreună doi copii: Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu. Artista a murit la 4 martie 1977, împreună cu soţul său şi cu cei doi copii, în urma puternicului cutremur care a dus la prăbuşirea clădirii, un imobil din centrul Bucureştiului, în care aceştia locuiau de câteva luni.
”Nu semăna cu nimeni şi nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea a fost o apariţie singulară, căreia până şi cei indiferenţi îi recunosc unicitatea sa de nerepetat”, nota muzicologul George Sbârcea. Devenise o prezenţă constantă în spectacolele şi emisiunile de divertisment ale Televiziunii Române, vocea sa ”gravă, puternică şi cu un ambitus puternic” se auzea deseori la Radio şi pe L.P.-uri-le lansate la ”Electrecord”.
A debutat la 20 de ani
Născută pe 6 ianuarie 1940, la Craiova, Doina Badea avea să devină una dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică uşoară, ”un fenomen, o voce unică, inimitabilă, profundă, emoţionantă, în care se furişa mereu o notă de dramatism”.
Conform teatrului de Revistă Constantin Tănase, a debutat la numai 20 de ani, sub pseudonimul Retta Marga la Teatrul de Stat de Estradă din Deva, acolo unde celebrii Mihai Puiu Maximilian şi Vasile Veselovski au contribuit, la începutul anilor ’60, la succesul şi lansarea secţiei de Revistă. Tot ei au fost aceia care au insistat ca Doina Badea vină la Bucureşti, unde, în foarte scurt timp a cunoscut consacrarea.
Toamna lui 1963 a marcat debutul la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase”, în spectacolul ”Pagini alese din Revista de altădată”, în regia directorului de atunci, Nicolae Dinescu, şi care s-a jucat de peste 400 de ori. Un an mai târziu, solista Teatrului “Tănase”, Doina Badea, era premiată la Mamaia pentru piesele ”Tu” de Vasile Veselovski şi ”Nimeni” de Henri Mălineanu, iar în 1967 cucerea Trofeul Festivalului cu piesa ”Dintotdeauna pe acest pământ” şi Premiul II la Festivalul de muzică uşoară de la Sopot (Polonia); în 1968 şi 1971, strălucea pe scena Festivalului ”Cerbul de Aur”.
A jucat în zeci de spectacole de Revistă
Doiana Badea a jucat în zeci de spectacole de Revistă, iar apariţiile sale pe scena celebrei săli ”Olympia” din Paris, la Friedrichstadt Palast din Berlin sau la Trieste, în Italia, au fost un succes, se arată pe site-ul teatrultanase.ro.
A lansat pe scena de la “Tănase” numeroase şlagăre compuse de Temistocle Popa, Vasile V. Vasilache, Eli Roman, Vasile Veselovski, Gherase Dendrino, George Grigoriu, Henri Mălineanu, Nicolae Kirculescu şi cânta cu mare plăcere cântece populare şi romanţe.
Mari oameni de cultură care au pierit în 1977
Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa.
Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalităţi ale vremii decedate în acea seară cumplită au fost: poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu
35.000 de locuinţe au fost distruse
În Bucureşti s-au prăbuşit în seara zilei de 4 martie 1977 zeci de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scală, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.
Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.
În ţară, cele mai afectate judeţe au fost : Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău. Oraşul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Putin cel groaznic: Cum a reuşit să ducă Rusia sub nivelul Coreei de Nord în doar 7 zile