Credincioşii ortodocşi intră luni în Postul Paştelui. Ce e interzis cu desăvârşire în această perioadă

Postul Paştelui, perioada în care credincioşii sunt învăţaţi să se cureţe de păcate prin rugăciune, începe luni, 2 martie. Acesta are loc înaintea Învierii Mântuitorului, iar credincioşii îl mai numesc Postul Mare.

El cuprinde 47 de zile în care credincioşii care vor să primească Botezul Creştin de Paşte (să se împărtăşească) sunt îndrumaţi de feţele bisericeşti să evite preparatele de origine animală şi să se gândească la patimile pe care le-a îndurat Iisus Hristos pentru a se curăţa de păcate şi a obţine desăvârşirea.

Postul cel Mare care începe luni vesteşte apropierea Sfintelor Paşti, când se sărbătoreşte Învierea Domnului Iisus Hristos. „Postul cel Mare a fost orânduit de Biserică pentru pregătirea celor ce urmau să primească Botezul creştin de Paşti şi ca mijloc de creştere duhovnicească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului”, spune părintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Călăraşiului.

Învierea Mântuitorului, sărbătorită pe 19 aprilie

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Paştele ortodox va fi sărbătorit în acest an pe 19 aprilie, conform calendarului creştin ortodox.

În urma Sinodului I Ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a stabilit că durata postului să fie de şapte săptămani, rămasă valabilă până în zilele noastre. În Postul Mare, creştinii, notează Calendarul ortodox, trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animală. Mai mult, aceştia trebuie să se înalţe sufleteşte prin rugăciune, alături de fapte bune.

Nu se mai fac nunţi

În calendarul bizantin, Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din Rai, iar cel latin cu Miercurea Cenuşii. Asa cum bine se ştie, Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de cel sufletesc. La capitolul tradiţii şi obiceiuri, încă se mai păstrează ritualul ca, înainte de Postul Paştelui, toate rufele să fie spălate, iar vasele trebuie să fie opărite. “Tot în această perioadă se spune că nu este bine să se facă nunţi. În a cincea săptămână de post, încep Deniile, dată la care începe curăţenia de primăvară”, spun specialiştii în Etnografie şi Foclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

Ce dezlegări dă Biserica

În postul Paştelui este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în mai multe zile.

Conform crestinortodox.ro, se dezleagă la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte şi după serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie). La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Cine poate să postească

Postul Paştelui nu este însă pentru toată lumea. Medicii spun că, deşi reprezintă o cură de detoxifiere pentru persoanele sănătoase, este interzis suferinzilor. “Bătrânii, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, diabeticii, anemicii, copiii în creştere până la 16 ani şi pacienţii oncologici nu au voie să postească. Deoarece alimentaţia este una sărăcă în proteine, conţine doar glucide, bolile se pot agrava. E mai bine să fie prudenţi decât să complice bolile de care suferă. Celor care aleg să ţină post, le recomand să nu consume produse din comerţ, gen pate vegetal, caşcaval, ci doar mâncare gătită în casă: zacuscă, salată de vinete, salată de cartofi cu ceapă, supe, ciorbe şi gemuri. Mai mult, legumele şi fructele sunt o sursă foarte bună de vitamine, de minerale, de antioxidanţi, care ne ajută şi în procesul de detoxifiere”, a precizat dr. Daniela Cantaragiu, medic de familie.