„Comorile României în China”. Două piese arheologice excepţionale de la Muzeul Dunării de Jos iau calea Asiei
0Printre cele aproximativ 700 de piese din preistorie şi până la sfârşitul secolului al XVIII-lea care vor fi expuse în China, în luna septembrie, de către Muzeul Naţional de Istorie a României se regăsesc şi două obiecte din tezaurul călărăşean.
Este vorba despre cupa cu decor excizat, încrustată cu pastă albă, cunoscută şi sub denumirea de cupa rituală de la Gălăţui, şi vasul de cult cu patru colţuri, pictat cu roşu şi alb din cultura Gumelniţa, descoperit pe şantierul arheologic de la Sultana.
Cupa rituală, datând din mileniul al V-lea î.Chr., atribuită comunităţilor Boian-Giuleşti, este una dintre cele mai importante obiecte istorice din ţară. Piesa a fost descoperită în situl arheologic de la Gălăţui-Movila Berzei, din judeţul Călăraşi, într-o locuinţă-sanctuar datată în neoliticul final dunărean. Cupa rituală datează din mileniul al V-lea î.Chr., atribuită comunităţilor Boian-Giuleşti din neoliticul final al Dunării de Jos. "Piesa a fost descoperită în situl arheologic de la Gălăţui-Movila Berzei, într-o locuinţă-sanctuar datată în neoliticul final dunărean. Cupa cu picior reprezintă, prin maniera de ornamentare şi semne, una dintre cele mai importante descoperiri ale neoliticului european, o culme a creaţiei geniului uman al mileniului V înainte de Christos", a precizat Marian Neagu, managerul Muzeului Dunării de Jos.
Semnul spiralei
Identificat într-un sanctuar, vasul a suferit în prealabil un ritual de fragmentare care îi conferă valenţe magice unice. Tipologia motivelor ce o împodobesc, alături de contextul arheologic, datează piesa în mileniul al V-lea î.Chr., atribuind-o comunităţilor Boian-Giuleşti din neoliticul final al Dunării de Jos. Toate piesele descoperite în sanctuar, inclusiv statuetele, poartă semnul spiralei sau al meandrului. Spirala a simbolizat în preistorie naşterea vieţii. Într-o lume în care simbolurile, semnele şi valorile sunt strivite sau ignorate, cupa rituală de la Gălăţui constituie un mesaj peste milenii, o pledoarie minunată pentru viaţă: „Faceţi, nu distrugeţi! Creaţi, nu ucideţi !”
8.000 de ani din istoria românilor
Această expoziţie care acoperă 8000 de ani din istoria noastră are la baza unui memorandum privind organizarea în condiţii de reciprocitate a unui schimb de expoziţii la nivel înalt, semnat în 2012, şi va reuni piese foarte importante din colecţiile MNIR, ale Muzeului Naţional de Artă al României, ale Complexului Muzeal Moldova şi ale Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, dar si din colecţiile altor muzee din ţară.
Expoziţia va ilustra naşterea şi dezvoltarea civilizaţiei în spaţiul geografic al României actuale, evoluţia între Est şi Vest în Evul Mediu şi începutul modernizării ţării noastre, constituindu-se într-un pandant al expoziţiei 'Comorile Chinei', deschisă anul trecut la MNIR.
Expoziţia va prezenta publicului chinez nu numai piese arheologice excepţionale, precum „Gânditorul”, ci şi obiecte legate de arta medievală şi pre-modernă - argintărie, pictură pe lemn, frescă, textile, piese din lemn sau ceramică.
Vă recomandăm şi:
Comoară. Cupa rituală de la Gălăţui, piesa de rezistenţă de la Muzeul Dunării de Jos
Călăraşiul intră în galeria elitelor. Muzeu de Istorie, pe malul Borcei
FOTO Cetăţile şi comorile dacilor zac sub lanuri de porumb, batjocorite de autorităţi