Cel mai important sfânt al creştinătăţii: Ioan Botezătorul, prorocul cu 6 sărbători în calendar. Ce cinstim pe 24 februarie
0Biserica ortodoxă marchează de obicei ziua morţii sfinţilor, adică data trecerii lor spre cele cereşti. Numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă.
Astfel, Biserica a închinat lui Ioan mai multe sărbători: zămislirea lui - 23 septembrie; naşterea - 24 iunie; soborul lui - 7 ianuarie; tăierea capului - 29 august; prima şi a doua aflare a capului 24 februarie; a treia aflare a capului său - 25 mai”, spune părintele Eugen Ramon Ilie, protoierul Călăraşiului şi preot la biserica "Sfinţii Împăraţi Constanti şi Elena" din Călăraşi.
“În primul rând, Sf. Ioan este proroc. El vesteşte venirea Mântuitorului Hristos, iar Dumnezeu vorbeşte prin gura sa. Faptul că vorbea mereu în public şi înfiera păcatele, în special cele ale Împăratului Irod care îşi făcuse cumnata soţie, deci, trăiau în păcat şi desfrâu, i-a adus sfârşitul, tăindu-i-se capul pe 29 august”, spune părintele Ramon.
Capul, îngropat separat de trup
Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, spun scrierile teologice, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.
Conform tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, notează creştinortodox.ro, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap. După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială, s-a făcut monah luându-şi numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiasca a aflat ca este al lui Ioan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaşte, apoi le-a îngropat la loc acolo unde le-a găsit.
A doua aflare a capului
Capul Sfîntului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a aşezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
În timpul cruciadelor, latinii au luat din Constantinopol, în anul 1204, o parte din capul Sfântului Ioan Boteazătorul şi l-au dus în Franţa, aşezându-l într-o biserică din Amiens, unde se află şi astăzi.
Iubit de oameni
Sf.Ioan este socotit de biserică ultimul prooroc al Vechiului Testament şi primul Sfânt al Noul Testament. El face trecerea între legea veche şi cea nouă. Preoţii spun că şi modul său de viaţă, de la felul în care trăia, ca un pusnic al zilelor noastre şi până la modul în care se îmbrăca, l-au făcut iubit de oameni. “Chiar Mântuitorul Hristos recunoaşte că nu s-a mai născut un om mai sfânt din femeie decât Ioan Botezătorul”, a precizat părintele Eugen Ramon Ilie.
Straie din păr de cămilă şi miere drept hrană
Din Evanghelia dupa Marcu, aflăm că Sf. Ioan Botezătorul era îmbrăcat în haină din păr de cămilă, încins cu o curea de piele şi că se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
Conform creştinortodox.ro, cămila poate simboliza atât curăţia, cât şi necurăţia. Dacă în Vechiul Testament ea putea fi privită ca un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută şi ca necurată, dacă ţinem seama că avea copita despicată. Dacă rămânem la prima semnificaţie, cea de animal curat, cămila simbolizează poporul ales, în timp ce necuraţia prefigura neamurile păgâne. Faptul că Ioan purta o haina din păr de cămilă semnifică chemarea evreilor şi a păgânilor la Hristos. Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifică prin incingerea cu ea, omorârea patimilor. Cât priveşte hrana sa, trebuie să ştim ca albinele şi lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament, semn ca Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului.
Moartea Sfântului
“Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată”, povesteşte părintele Eugen Ramon Ilie.
“Este unul dintre cei mai importanţi sfinţi în cultul creştin, simbol al adevărului, al lucrării neîntrerupte şi al smereniei, deoarece sfântul trăia modest, sărac pe dinafară, dar atât de bogat în inima sa”, a adăugat părintele protoiereu.
Vă recomandăm şi: