Casa bunicilor din Olteniţa, raiul copilăriei unui fost preşedinte. Cum s-a îndrăgostit Ion Iliescu de dulceaţa de gutui şi roşiile mâncate direct de pe vrej
0Născut pe strada „lăutarilor” din mahalaua Olteniţei, cel mai cunoscut personaj al României post-decembriste îşi aminteşte cu drag de orăşelul-port la Dunăre, dar mai ales de bunicii care l-au crescut. Ion Iliescu a avut o copilărie grea, marcată de lipsuri şi de afecţiunea mamei naturale care l-a abandonat la vârsta de un an, însă acest lucru nu l-a împiedicat să ajungă unul dintre cei mai importanţi oameni politici ai României.
Iliescu a mărturisit recent într-un interviu acordat prof. Sorin Danciu, jurnalist şi directorul Direcţiei de Cultură Călăraşi, că imaginea sfânta a bunicilor de la Olteniţa l-a însoţit mereu în existanţa sa. De cei doi îşi aduce aminte mereu cu drag şi spune că dulceaţa de gutui a bunicii sale l-a cucerit pentru totdeauna:
„Erau şi pomi fructiferi, domina curtea un gutui care a fost una din slăbiciunile mele. Bunica făcea totdeauna dulceaţă de gutui şi acum am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui! Erau pruni, meri, un dud. Era o gospodărie foarte vie şi bunica şi bunicul o gospodăreau", povesteşte fostul preşedinte.
Dacă bunicul era omul care aduce bani în casă, despre bunică, spune Ion Iliescu, era stăpâna casei, o gospodină desăvârşită, îndrăgostită de florile pe care le planta în grădină, dar şi în ghivece. Ca să aibă cele mai frumoase flori, spune Ion Iliescu, prietenele bunicii mergeau prin oraş şi făceau schimb de seminţe cu alte gospodine.
Casa şi grădina, pline de flori
Fostul preşedinte al României povesteşte în interviul acordat prof. Sorin Danciu cum aveau o curte plină cu flori, iar pe prispa casei erau aliniate zeci de ghivece pe care numai bunica le îngrijea.
Pe strada Ion Heliade Rădulescu, în locul casei în care a copilărit Ion Iliescu, se află, astăzi, un bloc. Foto:ceausescunicolae.wordpress.com
Regina nopţii, o floare cu parfum îmbătător, este cea despre care Ion Iliescu spune că înmiresma seara toată gospodăria, iar el, copil fiind, se simţea ca într-o lume de basm, într-un colţ mic de rai. Cel mai important politician al României după 89 îşi aminteşte şi că mânca roşii din grădină, direct de pe vrej, plantate şi îngrijite de bunici, atunci când venea de la joacă şi nu mai aştepta ca bunica să aşeze masa.
Imaginea Olteniţei, imaginea familiei unite
Fostul preşedinte al României mărturiseşte în interviu că imaginea Olteniţei se confundă cu cea a bunicilor care l-au iubit, dar şi cu a familiei unite. Bunicul său erau „un om deosebit, un om modest”, cu doar 4 clase, dar care avea un scris extrordinar
„Nu avea decât patru clase elementare, era din Ulmeni. Însă ceea ce am apreciat la bunicul meu a fost scrisul, avea un scris extraordinar! A avut un profesor bun de caligrafie, spuneam eu. Avea un scris caligrafic, a fost şi una din virtuţile care l-au ajutat în viaţă. Pentru că, totuşi, copil fiind cu cele 4 clase a venit în Olteniţa, s-a angajat ca băiat de prăvălie la un negustor al oraşului. Negustorii apelau la el ca să le scrie firmele din oraş. Iar Primăria a apelat la el ca să le scrie catastifele. Deci virtutea acestui scris l-a ajutat în viaţă pe un copil de la ţară”, povesteşte Ion Iliescu.
Vă recomandăm şi:
Ion Iliescu: „Vin la Congresul PSD. Se va judeca dacă Ponta rămâne la conducerea partidului“