Cariera excepţională i-a adus celebritatea. Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România, şcolită la Paris
0Personalitate marcantă a lumii medicale româneşti, recunoscută şi pe plan internaţional pentru performanţele sale, Maria Cuţarida-Crătunescu, născută în micul târg de pe malul Borcei, a intrat în istorie. A făcut studii la Montpellier şi la Paris, rezultatele ei excepţionale fiind intens mediatizate în străinătate.
În oraşul natal, foarte puţini sunt cei care ştiu cine a fost. La fel se întâmplă şi cu alte nume ilustre care au făcut cinste Călăraşiului. Maria Cuţarida-Crătunescu s-a născut la 10 februarie 1857. A rămas în istorie prin efortul deosebit pe care l-a făcut prin înfiinţarea în Bucureşti a primelor creşe şi cămine pentru copii. În timpul primului război mondial a fost mobilizată ca medic primar.
Maria Cuţarida a urmat studiile liceale la Şcoala Centrală din Bucureşti şi la Zurich. În anul 1877 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zurich, dar din cauza dificultăţilor de limbă, s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde şi-a susţinut teza de licenţă. Stagiul de spital şi de pregătire pentru doctorat l-a făcut la Paris.
„A fost şi este o mândrie Maria Cuţarida-Crătunescu pentru oraşul nostru. S-a născut în vremea când oraşul era cuprins între Volna şi strada Dobrogei de astăzi. Casele de atunci au fost demolate şi nu se mai păstrează niciun semn al existenţei sale. Nu s-a păstrat niciun document din oraş referitor la anii 1800“, ne-a spus Nicolae Ţiripan, directorul Direcţiei Judeţeane Călăraşi a Arhivelor Naţionale. În oraş, nicio stradă, dispensar sau şcoală nu-i poartă numele.
O viaţă în slujba semenilor
Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, a avut o iniţiativă în anul 2002 de personalizare a străzilor oraşului cu numele unor oameni iluştri, însă consilierii locali s-au opus. „A fost o chestie politică, însă ei au invocat faptul că oamenii vor fi nevoiţi să-şi schimbe buletinele şi ar fi fost o cheltuială foarte mare. Strada cu spitalul urma să se numească Maria Cuţarida-Crătunescu“, a precizat prof. Danciu.
Magna cum laudae
În anul 1884, Maria devine doctor în medicină, cu teza „L hydrorrhee et sa valeur semiologique dans le cancer du corps del uters“(Despre hidroreea şi valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin). Pentru a putea obţine liberă practică în ţară, acesta şi-a echivalat diploma din Franţa, obţinând cel mai mare calificativ: „magna cum laudae“. Cât timp a studiat în străinătate, ziarele din Bucureşti i-au urmărit evoluţia: în „Pressa“ a fost un articol intitulat „O româncă în străinătate vorbeşte despre succesele sale la studii“, iar în „Românul“ a apărut un articol „O româncă, doctor în medicină“.
Clinică particulară
După ce în toamna anului 1884 şi-a deschis o clinică particulară, Maria a făcut şi cerere către Spitalul Brâncovenesc, dorind să lucreze pe un post de medic secundar la secţia „Boli ale femeilor“. În „Enciclopedia României“ se menţionează faptul că, fără nicio explicaţie, aceasta a fost refuzată, primind în schimb un post de profesoară de igienă. A acordat consultaţii gratuite în anul 1885, având un post de de medic secundar la Spitalul Filantropia din Bucureşti. S-a pregătit foarte bine pentru concursul în vederea obţinerii gradului de medic primar ginecolog, însă nu a reuşit să ia examenul.
În biografia Mariei se precizează faptul că în anul 1886 a devenit şef al catedrei de igienă de la azilul „Elena Doamna“, iar din anul 1891 a fost şi sef al secţiei de ginecologie de la Filantropia. În anul 1894, Maria Cuţarida-Crătunescu a intrat în conflict cu Eforia Spitalelor pentru că aceştia au decis să modifice profilul secţiei unde lucra, din ginecologie în chirurgie ginecologică. Atunci Maria a ales să-şi dea demisia.
Societatea Maternă
În anul 1897 a reuşit să înfiinţeze Societatea Maternă, scopul acesteia fiind să ocrotească copiii săraci, iar după doi ani a înfiinţat prima creşă internă la Fabrica de Tutun din Bucureşti. La acea creşă, femeia a asigurat consultaţii pentru două mii de muncitoare. În anul 1900 a prezentat la Paris la Congresul acţiunilor feministe, lucrarea „Munca femeii în România“, reuşind să alcătuiască o statistică a femeilor care au putut să promoveze intelectual. În anul 1904 renunţă la cabinetul particular, dedicându-se în totalitate societăţii.
Congrese internaţionale
Maria Cuţarida-Crătunescu a reuşit datorită devotamentului sale pentru carieră să participe la mai multe congrese internaţionale. „A fost foarte dedicată carierei şi cât a trăit a vrut să demonstreze lumii întregi că şi femeile pot studia şi pot ajunge foarte departe“, ne-a mai spus Nicolae Ţiripan. A fost invitată la congresele de la Bruxelles în anul 1907 şi Copenhaga în anul 1910, unde a prezentat acţiunile iniţiate de medicină românească împotriva mortalităţii infantile şi un studiu asupra creşelor din România. În timpul primului război mondial a fost mobilizată la Institutul şi internatul Evanghelic(Spitalul Militar temporar numărul 134). După sfârşitul războiului , se presupune că din motive de sănătate, Maria Cuţarida-Crătunescu s-a retras din activitatea medico-socială, iar în data de 16 noiembrie 1919 s-a stins din viaţă, la Bucureşti.
Vă recomandăm şi:
FEMEI MEMORABILE Povestea primei studente din istoria României