Capcanele politeţii. Când şi cui îi putem spunem „tu“ şi în ce situaţii folosim „dumneavoastră“

Arta conversaţiei nu se învaţă ca formulele matematice, ci este dobândită mai degrabă ca o limbă străină, respectând câteva reguli şi exersând-o la nesfârşit.

Aurelia Marinescu, autoarea “Codului bunelor maniere astăzi”, dezleagă misterul şi formulelor de politeţe, învătându-ne cum să nu devenim ridicoli şi să evităm capcanele.

Iată cele mai simple reguli pe care trebuie să le urmăm pentru a da dovadă de bună creştere:

1. Prima regulă: tutuirea nu se face decât când eşti sigur că este binevenit.

2.  A doua: tutuirea se face de către cel mai în vârstă, de către superior şi de către doamnă - domnului. La vârste apropiate, la cei din medii sociale asemănătoare, cu acelaşi grad de cultură este chiar ridicol să spunem mereu "dumneavoastră". Dar cred că nu vom putea niciodată să spunem cu nonşalanţă "tu" bătrânului medic care ne-a operat sau profesorului mult mai în vârstă care ne-a fost diriginte, chiar dacă am terminat o facultate şi am devenit colegi de cancelarie.

3. Ce ne facem cu cei care ne interpelează, în magazine în special, cu nepermisul „tu”.  Auzim adesea cu mare neplăcere cum ni se spune:  Câte salate vrei? Asta este marfa, n-o fac eu, o vrei sau nu? Cobori? Şi pentru astfel de persoane există o soluţie eficientă.

“Încercaţi să prelungiţi puţin discuţia şi, cu un aer natural, să va adresaţi persoanei în cauză cu „dumneavoastră” la sfârşitul frazei; apăsând pe cuvântul„dumneavoastră”, veţi obţine în mod sigur efectul dorit. Dacă nu vi se răspunde chiar cu„dumneavoastră”, măcar veţi fi tratat cu un „dumneata”, explică Aurelia Marinescu.


4. În mod greşit se crede că dânsul, dânsa, dânşii sunt pronume de politeţe iar el, ea, ei sunt forme ireverenţioase. Se va spune: "Am vorbit cu domnul director. El mi-a spus să revin" şi nu "Dânsul mi-a spus să revin". Regina Angliei a făcut o vizită în Romania. "Ea era însoţită de ... " şi nu "Dânsa era însoţită de ... ".

5. Azi nu se mai spune părinţilor "dumneata", ci chiar pe numele mic, în loc de mamă şi tată. În multe familii, copii se adresează simplu: Sanda, Andrei. Dacă atmosfera e destinsă şi calmă, dacă relaţiile se bazează pe respect şi afecţiune profundă, totul este O.K. Nu este cazul să ne formalizăm şi să considerăm familia respectivă prost crescută. Soacrelor şi socrilor ne putem adresa cu mamă şi tată. Şi lor le putem spune, dacă sunt de acord, pe numele mic. În unele familii, nu se depăşeşte bariera lui „dumneavoastră”. În acest caz, ne putem adresa cu doamna Silvia, domnule Andrei.

Cartea, un adevărat bestseller naţional

Pretutindeni în lume, cărţile care ne învaţă normele comportamentului civilizat se bucură astăzi de un imens succes. “Codul bunelor maniere astăzi” nu face excepţie: la douăzeci de ani de la apariţie s-a vândut în peste 300.000 de exemplare.
Scris cu inteligenţă, deplin adaptat uzanţelor moderne occidentale şi totodată celor româneşti, Codul este un veritabil bestseller naţional.

În urma extraordinarului succes al cărţii, autoarea, Aurelia Marinescu(licenţiată a Facultăţii de Limba şi Literatura Română), a fost invitată să vorbească la radio şi la televiziune, să dea interviuri, să scrie în reviste de mare tiraj pe tema comportamentului civilizat, să ţină cursuri de bune maniere la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii Bucureşti.

Vă recomandăm şi:

Bunele maniere şi igiena personală: „Apa de toaletă nu le e permisă decât acelora care mai întâi s-au spălat bine“

20 de reguli de respectat la masă: nu mânca nimic cu mâna, du mâncarea la gură, nu gura la mâncare

Codul bunelor maniere în mediul digital: cum trebuie să le urezi la mulţi ani prietenilor şi ce faci când trebuie să îţi anunţi şeful că nu ajungi la birou