Călăraşi: „Cine este Ştefan Bănulescu?!“

Comemorarea celui mai cunoscut scriitor al Bărăganului, care a studiat la Călăraşi, a trecut neobservată. Cu excepţia celor care lucrează în domeniu, la Călăraşi, comemorarea marelui romancier al Bărăganului, Ştefan Bănulescu, a trecut neobservată.

Conducerea liceului care îi poartă numele nu ştie să ne spună că în holul fostei şcoli de chimie se află un basorelief cu bustul autorului.  Pe 25 mai 2010, călărăşenii ar fi trebuit să comemoreze 12 ani de la moartea  marelui romancier român Ştefan Bănulescu, care a studiat în oraşul nostru. Prozatorul s-a născut pe 8 septembrie 1926, în comuna Făcăeni, judeţul Ialomiţa, şi a trăit mai bine de 7 ani în oraşul de pe malul Borcei.

Despre el, Mircea Eliade spunea că este numărul unu în literatura acelor vremi. Ştefan Bănulescu a trecut în nefiinţă la vârsta de 72 de ani, la Bucureşti.  În Călăraşi, două licee poartă amprenta romancierului ialomiţean. La Liceul Barbu Ştirbey, Ştefan Bănulescu a studiat şapte ani şi a absolvit secţia de latină în 1945, dar numele său a fost dat acum 10 ani altei instituţii, fostul liceu de chimie, actualmente colegiu tehnic.

În 2005, ultima omagiere

Cu toate acestea, doar Raluca Clej, fost director la Colegiul Tehnic Ştefan Bănulescu îşi aminteşte că, în urmă cu cinci ani, a avut loc o omagiere a celui mai cunoscut romancier din Bărăgan. Tot ea ne lămureşte şi de ce liceul a fost botezat astfel. „Am ales să îi dăm numele romancierului deoarece a fost o personalitate marcantă din Bărăgan. În urmă cu patru ani am inaugurat, la fostul liceu de chimie, un basorelief dedicat scriitorului. Manifestări au mai fost organizate, dar doar la data naşterii acestuia“, a declarat Raluca Clej.

La Barbu Ştirbey nimeni nu ştie nimic

La Liceul Barbu Ştirbey, locul unde prozatorul a studiat la secţia de latină, în perioada 1938 - 1945, nimeni nu are timp sau cunoştinţă de iluştrii înaintaşi. „Oferim informaţii doar după ce se termină examenul de bacalaureat“, transmite conducerea liceului.

Rudele apar în „Scrisori provinciale“

În oraşul de pe malul Borcei, îndrumaţi de profesoara Raluca Clej, am descoperit câteva dintre rudele prozatorului originar din Bărăgan. În Călăraşi trăieşte familia Velter, urmaşa preotului Alexandru Alexandrescu, unchi îndepărtat al scriitorului, în casa căruia a locuit cât a fost elev la „Barbu Ştirbey“.  Starea precară de sănătate l-a determinat pe Emil Velter, nepotul preotului, să se interneze la Bucureşti sub supravegherea familiei, dar soţia sa, Cornelia Botka, oferă telefonic date despre scriitorul din neamul lor.

„Părinţii soţului meu au constituit sursă de inspiraţie pentru una dintre cărţile lui Bănulescu. Despre cele două rude, romancierul a amintit în nuvelele intitulate «Scrisori provinciale»“, povesteşte Cornelia Botka. Ea îşi aminteşte că l-a întâlnit pe marele prozator ialomiţean, în toamna anului 1997, cu doar câteva luni înainte de deces. „A fost un mare prozator, dar interesele obscure ale unor persoane din Uniunea Scriitorilor l-au ţinut departe“, spune ea cu amărăciune.

Premiul naţional pentru literatură

Ştefan Bănulescu s-a născut la 8 septembrie 1926, în comuna Făcăeni, judeţul Ialomiţa şi s-a stins din viaţă la 25 mai 1998. Romancierului i s-a decernat, în 1997, Premiul naţional pentru literatură. Un an mai târziu, moartea scriitorului trece aproape neobservată în lumea literară. Printre operele publicate se regăsesc: „Drum în câmpie“, „Iarna bărbaţilor“, „Cartea Milionarului. Cartea de la Metropolis“.