Biserică veche de aproape 4 secole, renovată cu bani europeni. Lăcaşul de cult de la Mănăstirea a fost ctitorit de voievodul Matei Basarab

Ctitorie voievodală, zidită în vremea şi la porunca voievodului Matei Basarab şi a doamnei sale, Elina, în anul 1648, având rol strategic, de apărare, biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie din comuna Mănăstirea va fi renovată cu bani europeni. Autorităţile locale au primit finanţare nerambursabilă pentru reintroducerea în circuitul turistic a lăcaşului de cult.

Importanţa valorificării şi introducerii în circuitul turistic a monumentului cultural se datorează şi zonei deosebit de bogate în situri preistorice, îndeosebi a celui de la Sultana - Malu Roşu, unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară, unde au fost scoase la lumină obiecte fascinante de plastică antropomorfă din preistoria României (mileniul IV î. Ch), au anunţat Liviu Muşat, director Agenţiei pentru dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Astfel, prin contractul de finanţare semnat, Unitatea Administrativ-Teritorială Mânăstirea, împreună cu Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, în calitate de beneficiari, au primit finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiţii 5.1 „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”. Valoarea totală a cererii de finanţare este de 21.421.233,66 lei, din care 18.054.540,44 lei reprezintă fonduri nerambursabile FEDR, iar 2.761.282,65 lei sunt fonduri din bugetul de stat.

Prin această investiţie, ce se va derula cu ajutorul fondurilor nerambursabile europene prin POR, se urmăreşte reintroducea în circuitul turistic regional şi naţional a Bisericii „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” din comuna Mânăstirea, judeţul Călăraşi.

Renovările vor dura 30 de luni

Proiectul, ce are o perioadă de implementare de 30 de luni, după momentul semnării contractului, vizează protejarea şi valorificarea durabilă a obiectivului de patrimoniu prin următoarele investiţii: restaurarea şi consolidarea frescei interioare şi a componentelor artistice din lemn ale Bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, amenajarea incintei, construirea unui corp anexă, realizarea unui sistem de iluminat arhitectural ambiental pentru punerea în valoare a monumentului, precum şi digitizarea lăcaşului de cult. Totodată, prin acest proiect vor fi refăcute instalaţiile sanitare, electrice şi termice.

La nivelul regiunii Sud Muntenia, în cadrul apelului lansat pentru dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural (Prioritatea de investiţii 5.1) s-au depus 41 de aplicaţii, ce au o valoare totală de peste 438 de milioane de lei. Până la această dată s-au semnat contractele de finanţare pentru 22 de proiecte, în valoare totală de peste 281 de milioane de lei, din care peste 273 de milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile solicitate din POR 2014 - 2020.

Artă preistorică pe Valea Mostiştei

Unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară, unde au fost scoase la lumină obiecte fascinante de plastică antropomorfă din preistoria României (mileniul IV î.Ch.), se află în judeţul Călăraşi, pe valea Mostiştei, în apropiere de comuna Mănăstirea.

Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu a fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii ‘20 ai secolului trecut. 

Cercetările au fost începute de către Ion Andrieşescu şi Vladimir Dumitrescu (student pe atunci), reprezentând o primă afirmare a şcolii de arheologie din România, ale cărei baze sunt legate de activitatea lui Vasile Pârvan.

Materialul arheologic descoperit aici face din Sultana-Malu Roşu un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice. 

Specialiştii Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi spun că aici trebuie amintit în primul rând tezaurul din obiecte de aur, cel mai mare descoperit la nord de Dunăre, format din trei figurine antropomorfe, saltaleoni şi un lănţişor format din şapte verigi în greutate totală de 36,170 gr.

Dintre piesele ceramice, „Vasul cu Îndrăgostiţi” de la Sultana, este fără îndoială una dintre capodoperele artei preistorice, cu nimic mai prejos de celebrul “Gânditor” de la Cernavodă.