Bărăganul, învins de secetă. Arşiţa a distrus 23.000 de hectare de culturi, campania de toamnă e în pericol
0Arşiţa care a pârjolit Bărăganul de la un capăt la celălalt lăsând dezastru pe ogoare nu se îndură nici acum de fermieri. Toamna cu temperaturi extreme pare să le râdă în nas agricultorilor.
După ce recoltele au fost compromise, calendarul însămânţărilor e şi el dat peste cap de vremea cu toane: când e foarte cald, când vin zile prea reci. Până la această dată au fost arate 89.633 de hectare, dintre care 20.467 de hectare au fost déjà însămânţate cu rapiţă.
Fermierii din judeţ au început lucrările agricole de toamnă. Până la această au fost efectuate arături pe o suprafaţă de aproximativ 90.000 de hectare. De asemenea, o parte din agricultori au trecut deja şi la semănatul culturilor de cereale, chiar dacă arăturile se fac greu.
Conform directorului Direcţiei Agricole din Călăraşi, Dionisie Tomescu, la începutul săptămânii erau însămânţate deja 20.467 de hectare de rapiţă din cele 35.865 propuse pentru a fi semănate. Acesta susţine că pentru anul agricol 2015-2016 a fost stabilit planul de însămânţări, adică 208.155 de hectare vor fi acoperite de culturi.
“Grâul va ocupa în continuare cea mai mare suprafaţă agricolă din judeţul Călăraşi, respectiv 126.400 de hectare. Orzul va fi semănat pe o suprafaţă de 30.676 de hectare, orzoaica de toamnă în jur de 4.400 de hectare, legumele pe 58 de hectare, iar loturile semincere pe 9.400 de hectare”, a spus Tomescu.
Culturile de primăvară ar putea fi calamitate
În Lunca Dunării sunt cele mai mari probleme pentru că aici nu a plouat de câteva luni bune. Pământul este “beton”, iar fermierii au costuri ridicate la arături. Oamenii se tem acum de ce este mai rău: din cauza vremii schimbătoare ar putea fi calamitate şi culturile de primăvară. Cu toate acestea, cheltuielile rămân: fermierii au credite la bănci, angajaţi şi arendă de plătit, investiţii de făcut şi animale de hrănit.
„ Vom ajunge în situaţia de a vinde tot, dacă vremea va fi tot aşa. Veşti bune nu sunt şi dacă ne compromite şi rapiţa pe care am semănat-o la începutul lunii septembrie, e jale. A plouat puţin acum şi la noi, în zona de terasă, dar nu a fost suficient. Dacă mai vine aşa şi la rapiţă, o minte să pornească apoi moare de sete pentru că în octombrie, de obicei, nu avem parte de ploi”, spune Aurelian Dobre, fermier din Ciocăneşti care are în administrare peste 500 de hectare de teren agricol.
Grădiştea şi Ciocăneşti, la pământ
Din cauza lipsei precipitaţiilor, în Bărăgan peste 23.000 hectare de culturi au fost făcute praf de căldura năucitoare şi lipsa ploilor. Conform directorului Direcţiei Agricole Călăraşi, Dionisie Tomescu, angajaţii instituţiei fac verificări în teren pentru a stabili cu exactitate suprafaţa calamitată. “În urma controalelor am stabilit că peste 19.850 de hectare au fost distruse de secetă. Mai sunt de verificat aproximativ 4.000 de hectare şi încheiem toate controalele. Cele mai mari probleme sunt în localităţile Grădiştea şi Ciocăneşti. Acolo aproximativ 50% din suprafaţa agricolă a fost distrusă de secetă”, a spus Tomescu.
La Lehliu, ca în altă ţară
Cei mai fericiţi agricultori sunt cei din zona Lehliu, Drumu Subţire-Dragalina-Ivăneşti. Acolo a plouat din belşug, iar grâul a fost mai bun decât anul trecut. „Noi nu ne putem compara cu ei nici când aici e an bun şi la ei e an prost. Cred că acolo în zonă e cel mai bun sol, e icra pământului”, spune Dobre. La Lehliu, pământul a avut umiditate suficientă din iarnă, iar ploile căzute în primăvară au ajutat plantele să nu moară de sete. Producţia la grâu a depăşit 5,5 tone la hectar.
Vă recomandăm şi:
Ponta: Guvernul va acorda despăgubiri pentru terenurile afectate de secetă