Vremea a luat-o razna. Cum afectează temperaturile nefireşti din această iarnă culturile agricole şi viţa-de-vie

Temperaturile înregistrate în această iarnă în România sunt cu mult mai ridicate decât normalul perioadei. Cercetătorii vorbesc deja despre o anomalie climatică ce ar putea afecta grav culturile agricole, pomii şi viţa-de-vie. Grav este că lipsa gerului şi a stratului protector de zăpadă vine pe fondul unei secete deja existente.

Căldura nefirească din timpul zilei afectează cel mai mult culturile din câmp, care la această dată ar fi trebuit să hiberneze protejate de un strat de zăpadă. 

Grâul ar fi avut nevoie de temperaturi scăzute pentru un curs firesc în dezvoltare însă el a înfrăţit prea devreme şi, pe alocuri, a început să se usuce.

”Grâul se poate vedea ici-colo cum a fost afectat de rugină; frunzele se usucă şi sunt înlocuite. Credeam că e de la erbicare dar nu, este de la temperaturile nefireşti şi lipsa stratului de zăpadă care ar fi protejat faţă de extreme”, spune Vasile Crăciun, agricultor.

Un alt mare pericol pentru agricultură îl reprezintă bolile şi dăunătorii, care în aceste zile cu climă anormală se conservă bine pe terenurile deja înverzite. ”Fiind timpul mai cald, este invazie de dăunători. Noi am respectat rotaţia culturilor şi suntem mai bine, însă prin alte părţi este prăpăd”, spune agricultorul buzoian.

Vremea caldă de la mijlocul iernii derutează pomii fructiferi şi viţa-de-vie, care tind să înmugurească mai devreme, înainte să treacă pericolul îngheţului. Schimbările bruşte de temperatură, în ianuarie sau februarie, ar putea cauza dispariţia mugurilor şi implicit compromiterea culturii.

”Riscurile sunt multiple dacă vine gerul de minus 15, 18 grade, brusc, de la 8 grade cu plus. Acum e o mişcare a apei în coardă şi nu e pregătită pentru a suporta o scădere bruscă de temperatură. Afectează în primul rând ochiul şi lăstarii din primăvară şi la geruri puternice afectează chiar lemnul, coarda. Se usucă în primăvară şi rămâne uscătură”, explică  Lică Lupu, viticultor din Breaza.

Temperaturile exterioare extrem de ridicate din decembrie şi ianuarie dezechilibrează viaţa plantelor, care ar trebui să se află iarna în etapa de repaus. Teoretic, abia în primăvară ar trebui să ajungă în faza de pornire în vegetaţie, apoi de înflorire.

”Sunt derutate fenofazele plantelor; practic nedelimitarea anotimpurilor aşa cum era cândva face ca unele plante să pornească în vegetaţie, să iasă din starea de repaus. Vedem verdeaţă pe câmp pentru că ierburile încă nu au murit. Pe lângă acestea, se conservă foarte bine dăunătorii. Aceştia se păstrează bine la temperaturi ridicate şi dacă nu vom avea îngheţ vom fi nevoiţi să aplicăm multe tratamente pentru combaterea lor”, susţine Costel Vânătoru, horticultor.

Potrivit cercetătorilor, o plantaţie care a intrat în vegetaţie iarna şi apoi a fost lovită de îngheţ poate să se usuce complet sau să aibă pierderi mulţi ani la rând.

”Ar trebui să avem covor de zăpadă, pentru protecţie împotriva vântului, schimbările climatice şi temperaturi scăzute. Frigul le-ar pune în stare de repaus  şi pe urmă ar menţine starea de sănătate, dăunătorii ar fi distruşi şi plantele nu ar fi în suferinţă”, spune cercetătorul buzoian.

Specialiştii în horticultură susţin că în viitor ne aşteptăm la o intensificare a anomaliilor generate de schimbările de climă, precum înflorirea repetată a pomilor.