VIDEO Viaţa în modulele primărei: „Îmi este teamă că mor aici şi nu mă găseşte nimeni“

La sfârşitul anului 2015, reprezentanţii Primăriei anunţau că au găsit rezolvarea problemelor locative ale persoanelor fără locuinţă. Edilii doreau înfiinţarea unui cartier de module în capătul străzii Depozitului. Au adus de probă patru astfel de module, însă în acest moment doar unul este locuit. Singura familie care îşi duce traiul între pereţii de metal este formată din două femei şi două fetiţe.

Frigul crunt şi izolarea sunt principalele inconveniente ale acestor locuinţe, se plânge singurul chiriaş care plăteşte 40 lei lunar la primărie.

Pentru a rezolva cererile cetăţenilor care din diverse motive au rămas fără acoperiş deasupra capului, municipalitatea a achiziţionat la sfârşitul anului 2015 patru locuinţe modulare moderne. Se dorea atunci înfiinţarea unui cartier din astfel de module şi se promitea că vor fi aduse mult mai multe, în care condiţiile de trai să fie unele decente. De atunci şi până acum, la capătul străzii Depozitului nu s-a mai întâmplat nimic. Doar două module au fost date spre chirie, dintre care doar unul este locuit.

Singura familie care îşi duce traiul între pereţii de metal este formată din două femei şi două fetiţe. Au locuit pe strada Marghiloman la nr. 24 dar după un incendiu care le-a mistuit casa au fost nevoite să se mute. Una dintre femei, cea mai în vârstă, se vaită că frigul i-a făcut viaţa grea în această iarnă. Are 74 de ani şi locuieşte împreună cu fiica şi două nepoţele. Se descurcă greu dar se mulţumesc că au un acoperiş deasupra capului.

Cel mai greu le este celor două femei să se descurce cu transportul fetelor la şcoală. De pe strada Depozitului şi până în centru, la şcoala 5, fac aproape două ore pe drum. Mai mult decât atât, rar se încumetă cineva să vină în vizită, iar singurătatea este cea mai grea. ”Doar eu, fata mea şi copiii ei stăm aici. Suntem departe de lume, aici, în marginea asta şi îmi este teamă că mor aici şi nu mă găseşte nimeni. E greu pentru copii că se joacă în mizeria pe care o aruncă lumea aici. Ne-a promis primarul nou că ne scoate de aici dar nu ştiu ce să mai cred, spune Elvira Dângălaş, chiriaşa a minicartierului de module.

Locuinţele modulare sunt racordate la reţeaua de electricitate şi apă, însă nu au căldură. Cele două femei şi copilele trăiesc din pensia de handicap a bunicii şi din alocaţii. Cu greu reuşesc să ţină pasul cu datoriile şi cu nevoile fetelor.