VIDEO Tabăra de la Măgura, cel mai mare ansamblu de sculpturi în aer liber din România, văzută de la înălţime
0Se implinesc 45 de ani de la prima ediţie a taberei de sculptura de la Măgura, judeţul Buzău. A fost organizată în perioada 1970 - 1985, la iniţiativa sculptorului Gheorghe Coman, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a oraşului Buzău. În cele 16 ediţii, la Măgura au lucrat 163 de sculptori, în urma cărora au rămas 256 de lucrări în piatră, formând cel mai mare ansamblu naţional de sculptură în aer liber din ţară.
Zilele trecute, la Buzău a fost marcată aniversarea a 45 de ani de la prima ediţie a Taberei de sculptură de la Măgura.
Zeci de oameni de cultură au făcut o trecere în revistă a operelor de artă aflate în apropierea Mănăstirii Ciolanu, lucrări care din păcate au rămas într-un con de umbră, din cauza lipsei unei strategii de promovare. Cu toţii au ajuns la concluzia că monumentele de artă în aer liber au un potenţial turistic uriaş, dar nu sunt puse în valoare aşa cum ar trebui.
Situată la mai puţin de 30 de kilometri de municipiul Buzău, pe traseul turistic ”Drumul vinului”, Tabăra de sculptură este unul dintre cele mai frumoase locuri din România, fiind cel mai mare ansamblu de statui în aer liber.
Tabăra este rezultatul strădaniilor depuse de autorităţile judeţului Buzău şi de Uniunea Artiştilor Plastici din România şi a avut, încă de la început, o concepţie unitară simbolică. Sufletul, organizatorul şi liantul acestei tabere a fost sculptorul Gheorghe Coman. În 1970, când a fost înfiinţată, urma să marcheze cele 16 veacuri de atestare documentară a Buzăului. A fost programată ca vreme de 16 ani un număr de 16 sculptori, mereu alţii, să vină să lucreze în poienile de la Măgura.
De-a lungul celor 16 ediţii, în lunile august şi septembrie, pe dealurile din apropierea mănăstirii Ciolanu s-a sculptat intens, iar când fenomenul s-a încheiat, au rămas aici 256 de lucrări în piatră, pe care critici de artă le consideră capodopere, ce se întind pe 21 de hectare.
Artiştilor nu li s-a impus o temă anume, lucru rar întâlnit în epocă, fiecare cioplind în funcţie de blocul de piatră ce-i revenea prin tragere la sorţi. Au lucrat, la Măgura, 163 de sculptori, pentru a întregi cu o nouă operă poiana pusă la dispoziţie. În cadru festiv, organizat la final de ediţie, la faţa locului, cei 16 autori donau judeţului cele 16 lucrări. Artiştii erau ajutaţi de renumiţi cioplitori în piatră din satele apropiate, Măgura şi Ciuta.
Terenul de 21 de hectare, pe care sa află lucrările, aparţine Mănăstirii Ciolanu, dar acum este în administrarea autorităţilor culturale ale judeţului Buzău, care plătesc o chirie mănastirii. Numele care i s-a dat taberei se datorează faptului că piatra folosită a fost procurată din comuna Măgura, această tabără situându-se, de fapt, în comuna Tisău, vecină cu Măgura.