Se surpă pâmântul sub clădirea Arhivelor din Buzău. Angajaţii trăiesc cu teama că în orice moment se pot prăbuşi pereţii peste ei

Structura imobilului este afectată de supraîncărcare, dar şi de apa infiltrată sub acesta în decursul anilor. Clădirea se află în pericol de 13 ani, însă până acum nu s-au găsit banii necesari pentru consolidare. Riscul ca angajaţii să fie prinşi între rafturi în cazul unui cutremur a devenit extrem de mare.

Construcţia „Arhivelor" de pe bulevardul Nicolae Bălcescu a fost dată în folosinţă în anul 1973, iar odată cu trecerea anilor aceasta s-a degradat atât din cauza greutăţii dosarelor, dar şi a terenului.

„Din câte ştiu eu, clădirea a fost construită în locul unei gropi care a fost acoperită cu pământ. Sub ea au existat nişte conducte de apă, care s-au spart şi care au îmbibat pământul cu apă. Iar acum, din cauza greutăţii dosarelor, solul s-a tasat, camera cu dosare este denivelată, iar rafturile stau înclinate", ne-a spus Constanţa Tănase, directorul Arhivelor Buzău.

Angajaţii, în pericol

După ce podeaua s-a înclinat, angajaţii Arhivelor au făcut diverse improvizaţii şi au sudat bare metalice între rafturi pentru ca acestea să nu se dărâme. Însă, volumul mare de documente a făcut ca poliţele să se deplaseze de lângă perete.

„Cauza principală este şi volumul mare de documente. Normativul impune o limită de 800 de kilograme pe metrul pătrat, iar noi avem acum 1.200 kilograme. Rafturile stau înclinate şi în cazul unui cutremur de vreo 5 grade pe scara Richter există pericolul ca acestea să se dărâme şi angajaţii să fie prinşi între acestea", ne-a explicat Constanţa Tănase.

Există expertiză, nu şi bani

Arhivele se confruntă cu această situaţie din 1998, iar acum conducerea este nevoită să refuze preluarea de documente de la instituţii pentru ca situaţia să nu se agraveze.

De atunci s-au făcut numeroase rapoarte către Arhivele Naţionale şi Ministerul Apărării Internelor, dar până acum nu s-au găsit banii necesari, chiar dacă s-au făcut şi expertizele tehnice.

„Fundaţiile s-au tasat după ce conductele de apă s-au spart. În 2009 s-a eliminat conducta, deci s-a eliminat cauza. Acum trebuie să se introducă elemente de consolidare, este nevoie de o structură complementară care să fie compatibilă cu clădirea. Ar trebui construiţi patru stâlpi mari de beton care să preia din sarcina suplimentară", ne-a declarat Viorel Constantinescu, cel care a realizat expertiza tehnică.

Problemele cauzate în principal de greutate au dus şi la apariţia unor crăpături atât la nivelul plafonului, cât şi la baza stâlpilor de susţinere existenţi în clădire.