Românul care produce îngrăşământul bio din excremente de râmă: „Îmbunătăţirea creşterii plantei este între 30% şi 100%“

Un fermier şi fiul său din localitatea buzoiană Vadu Paşii vând de câţiva ani fertilizatori din humus de râme. Îngrăşământul obţinut este ecologic şi eficient, susţin producătorii.

Viorel Rădulescu deţine de cinci ani o crescătorie de râme, amenajată în curtea locuinţei sale din satul Scurteşti, comuna Vadu Paşii. Fiul său, Răzvan, i-a dat ideea afacerii, după ce a citit un articol pe internet.

Cheltuielile pentru lansarea afacerii au fost destul de mari. „Am avut un butoiaş de râme la început apoi am trecut la o cantitate mult mai mare, de peste 100 de kilograme; atunci au început problemele. Am pierdut mulţi bani atunci“, spune Viorel Rădulescu, crescătorul de râme.

Temperatura, foarte importantă

După ce s-a documentat pe internet, fermierul a învăţat să le asigure viermilor condiţii tot mai bune, într-un spaţiu protejat, cu temperatura menţinută permanent între 18 şi 30 de grade Celsius.

„Folosim ca materie primă gunoiul de grajd care conţine PH-ul vital râmelor. Pregătim apoi patul germinativ, pe care se pune lucernă. Ai rezultate bune dacă ştii de unde cumperi puietul de râme, temperatura din solar, ce a mâncat, din ce fermă provine gunoiul de grajd“, precizează Viorel Rădulescu.

Produsul final se prezintă sub formă lichidă şi provine, de fapt, din solul în care trăieşte râma. Este cel mai complex îngrăşământ descoperit de om, fiind natural, susţine Viorel Rădulescu.

Crescătorul de râme spală pământul în care se află vieţuitoarele, iar humusul produs de râme reprezintă ingredientul esenţial din îngrăşământul ecologic pe care-l obţine la capătul procesului.

„Pentru plantă este precum laptele matern când se naşte copilul. Acest produs este direct asimilabil de către plantă. Conţinând toate substanţele, planta pleacă viguroasă şi sănătoasă. Se administrează când planta are 2-3 centimetri şi, înainte de răsad, se umezeşte sămânţa ca să aibă o răsărire mult mai rapidă“, explică producătorul.

Fermierul din Vadu Paşii are în crescătorie două tipuri de râme cumparate din Ungaria. Susţine că este mare diferenţă între acest îngrăşământ şi cele chimice.

Costă 20 de lei litrul

„Este 100% natural şi conţine macro, micro şi oligoelemente care nu pot fi produse chimic. Eficienţa depinde de necesitatea plantei, iar îmbunătăţirea creşterii este între 30% şi 100%. Am avut rezultate excepţionale la cultura de tomate, de exemplu. Cineva a avut plante care erau aproape moarte şi în două săptămâni cultivatorului nu i-a venit să creadă în ce stadiu ajunseseră“, mai spune Rădulescu.

Creşterea râmelor nu este o afacere pentru oricine, mărturiseşte Răzvan, fiul fermierului, acum student la Agronomie. Mirosul şi aspectul râmelor ar putea deranja oameni mai sensibili.

„Acum, cu seceta, solul pierde microorganisme din lipsa umidităţii, iar acest îngrăşământ reface necesarul. Distribuţia merge foarte bine, tot mai mulţi fermieri ne caută. Costă 20 de lei litrul. Se aplică între 3 şi 6 litri la hectar la cultura mare, iar la legume este nevoie de peste 10 litri la hectar. Nu arde şi nu are niciun fel de contrandicaţii“, spune Răzvan Rădulescu, fiul fermierului.

Humusul de râme este recomandat mai ales pentru cultura de legume, deoarece gunoiul de grajd este descompus în elemente simple care sunt asimilate rapid de plante.