Proiectul centurii de est a Buzăului, dezbătut în biroul minstrului Apelor şi Pădurilor

Tema amenajării centurii de est a municipiului Buzău va fi dezbătută în biroul ministrului Apelor şi Pădurilor, unde buzoianca Adriana Petcu vrea să-i aducă la aceeaşi masă pe juriştii Primăriei şi ai Direcţiei Apelor, împreună cu experţi în domeniu, astfel încât să fie găsită o soluţie.

Digul se află în patrimoniul public al statului, administrat de Direcţia Apelor Buzău - Ialomiţa, iar coronamentul digului constituie, pe circa trei kilometri lungime, între podul Mărăcineni şi podul Vadu Paşii, infrastructură pentru şoseaua de centură de est a municipiului Buzău, care este în administrarea Primăriei. 

Municipalitatea nu asfaltează drumul de peste dig întrucât acesta nu-i aparţine şi nu primeşte acordul Ministerului Apelor, prin administratorul zonal al obiectivului. La rândul său, Ministerul Apelor şi Pădurilor nu dă aprobare deoarece digul e fisurat şi trebuie reparat mai întâi. 

„Sunt probleme pentru că există, pe de o parte, proiectul de refacere a digului şi proiectul de realizare a centurii de est a municipiului. Experţii nu se înţeleg între ei. Ce pot să vă promit eu e că o să organizez o şedinţă la care o să-i pun faţă în faţă. În maximum două luni voi veni în faţa dumneavoatră cu un răspuns la această problemă ridicată”, a declarat Adriana Petcu, ministrul Apelor şi Pădurilor.

Traficul din ce în ce mai aglomerat a determinat municipalitatea buzoiană să lanseze în 2007 proiectul de construire a unui drum ocolitor care să lege între ele ieşirile din oraş spre Focşani şi Brăila. Conform proiectului, jumătate din şoseaua de centură ar trebui amenajată pe vechiul drum de pe digul râului Buzău, dintre podurile Mărăcineni şi Vadu Paşii, iar cealaltă jumătate, de aproximativ doi kilometri lugime, pe drumul comunal 15, pe care municipalitatea a apucat să-l treacă în administrarea Companiei de Drumuri Naţionale.