Prevestirea cutremurelor din Vrancea, în istorie: „Ieșeau broaștele și șerpii din pământ”
0Se împlinesc 46 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria recentă a României. În ultimii 300 de ani au fost însă mișcări de pământ și mai mari decât seismul de la 4 martie 1977.
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22:22., a avut o magnitudine de 7,2 şi o durată de circa 56 de secunde. A avut efecte devastatoare asupra României, 1.576 de decese fiind înregistrate la nivelul întregii ţări şi circa 11.300 de răniţi.
„Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, arată un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
Cel mai puternic seism, produs în urmă cu peste două secole
Istoricii vorbesc despre seismul de la 26 octombrie 1802 ca despre cea mai puternică mișcare de pământ cunoscută până la ora actuală în zona Vrancei. Acest cutremur a produs pagube uriașe în teritoriul românesc.
„A avut între 7,9 și 8,2 pe scara Richter. Este cel mai mare cutremur care s-a simțit în Europa. Dacă sunt consemnări în Vrancea, în Germania, Danemarca, despre acest cutremur, înseamnă că a fost un mare cutremur. Marea parte a bisericilor din zid și o parte din bisericile din lemn au fost dărâmate. Au fost distruse și o parte din bisericile noi, în stil brâncovenesc, care aveau atunci o sută de ani”, spune istoricul Marius Constantinescu.
Potrivit istoricului buzoian, s-au descoperit dovezi că unii călugări aveau darul de a prevedea mișcările pământului. Strămoșii noștri își creaseră un set de semnale prevestitoare ale dezastrului, generate de natură. De exemplu, observau agitație în comportamentul animalelor din ogradă și cel al sălbăticiunilor.
„Probabil că acest cutremur de la 1802 a avut și o perioadă de pregătire, pentru că sunt însemnări că unii călugări, cum era cel de la Peștera lui Iosif, ar fi presimțit mișcarea de pământ. Există relatări din cei care s-au interesat că și în sate, oile, caprele, ar fi făcut multă gălăgie cu o oră, două, înainte de cutremur. De asemenea, în zonele mai sălbatice, au ieșit broaștele și șerpii din pământ. Astea erau semnele date de viețuitoare. În Biserica Sfântul Ștefan, din Bozioru, era o astfel de consemnare pe o biblie care era la mănăstirea respectivă”, spune Marius Constantinescu (foto jos).
Au fost şase mari cutremure puternice în ultimii 300 de ani, cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube uriașe mai ales în rândul bisericilor. La 12 iunie 1701, s-a produs un seism de 7,5 grade pe Richter, resimţit aproape în întreaga ţară.
Al doilea mare cutremur, produs la 11 iunie 1738, a avut 7,7 grade Richter şi s-a simţit atât în Balcani, cât şi în Serbia. A urmat seismul din 26 octombrie 1802, considerat cel mai mare, respectiv 7,9 grade Richter.
La 23 ianuarie 1838 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 7,5, care a durat 30 de secunde. Următorul seim mare a avut loc pe 10 noiembrie 1940, cu efecte distrugătoare mai ales la Focşani, în Moldova şi Ucraina.