Planta-cămilă, salvatoarea agriculturii grav afectate de secetă. Crescătorii de porci sunt foarte interesați de ea VIDEO

Seceta înregistrată în România i-a determinat pe agricultori să cultive plante mai rezistente. Așa se face că în județul Buzău au fost însămânțate în primăvară circa 900 de hectare cu sorg, o plantă care poate înlocui cu succes culturile de porumb, spre bucuria mai ales a crescătorilor de animale. Din ce în ce mai multe ferme de porci din țară decid să cumpere sorg.

În zona României, sorgul a pătruns în secolul al XV-lea, cu două secole înaintea porumbului, fiind o alternativă la cerealele străvechi din regiune, precum grâul și meiul. Sorgului i se mai spune și „planta-cămilă”, deoarece consumă foarte puțină apă și poate crește în locuri în care marea majoritate a plantelor nu pot supraviețui.

Fermierii au început să recolteze sorgul plantat anul acesta și spun că înregistrează până la patru tone producție la hectar, adică dublu față de porumb.

„La noi aici nu a plouat de șase luni și alte culturi nu prea au mers. La vremea asta, porumbul nu ar fi rămas verde pe câmp, ca sorgul. E primul an în care îl cultivăm. Are densitate dar nu a legat totuși așa cum ar fi trebui. O să vedem în alți ani ce îmbunătățiri mai trebuie făcute”, spune Daniel Marin, conductor de utilaj agricol.

În satul Lipia, județul Buzău, se află o suprafață de peste 150 de hectare cu sorg, o plantă cultivată cu succes în zonele calde. Au tulpină și frunze identice cu ale porumbului, însă produc în vârf ciorchini cu bobițe maronii.

Sunt peste 900 de hectare cu astfel de culturi în tot județul Buzău, înființate mai ales acolo unde anul trecut porumbul și rapița nu s-au făcut deloc, din cauza secetei.

„E o cultură care promite. Ăsta e pentru primul an, dar eu zic că dacă ar fi fost ploi era o cultură foarte bună. A rezistat foarte bine, frunza nu s-a sucit, are altă rezistență, mult mai mare”, declară Daniel Marin.

Seceta înregistrată în România în ultimii ani i-a determinat pe agricultori să cultive sorg, o plantă rezistentă și de două ori mai rentabilă decât porumbul, pe care crescătorii de animale de la noi au început să se bată deja.

„Bobițele, exact ca porumbul, se pun în rețeta de urluială, se pota da și singure, adică doar boabe, deci nu sunt probleme deosebite în consum. Dăm la o fermă de creștere a porcilor și, dacă aveam și 500 de hectare, fermierul de acolo lua toată cantitatea”, precizează Constantin Florea, fermier din satul Lipia, comuna Merei.

Cu boabe de sorg sunt hrăniți, de exemplu, porcii din care spaniolii produc celebrul jamon, apreciat pentru gustul unic. Tulpina plantelor și frunzele sunt și ele folosite ca furaje pentru animale.

„Este o cultură extraordinară pentru că avem și boabe, avem și aport vegetativ, deci satisface ambele cerințe, în afară de asta, nutriția. Bobul de sorg este mult mai apreciat decât bobul de porumb, fiind foarte ușor asimilabil de către animale”, precizează Cosmin Florea, director Direcția Agricolă Buzău.

Cultivatorii învață din mers modalitatea de însămânțare și de întreținere a culturii. Din boabele de sorg se mai poate obține o făină fără gluten, folosită în panificație și patiserie. Preparatele din această făină pot fi consumate fără nicio problemă de persoanele care au intoleranță la gluten.