Gerul şi poleiul distrug culturile însămânţate în toamnă: explicaţia specialiştilor. Stratul de gheaţă de pe plante ajunge la un centimetru grosime

Vremea deosebit de rece pentru această perioadă şi mai ales îngheţul putenic la nivelul solului dau mari emoţii agricultorilor din aproape toată ţara. Temerile sunt confirmate şi de specialiştii în horticultură, care spun că gerul târziu ameninţă legumicultura, culturile de cereale, pomii fructiferi şi viţa de vie. Pe de altă parte, temperaturile scăzute aduc şi avantaje.

Gerul şi îngheţul din martie vor produce pagube în agricultură, spun specialiştii, iar cei mai afectaţi vor fi legumicultorii ale căror culturi înfiinţate în toamnă au apucat să intre în vegetaţie. 

Ploaia îngheţată a creat un strat de până la un centimetru grosime de gheaţă pe tulpină şi frunze, care provoacă asfixierea plantei. 

”Este un îngheţ târziu, care afectează foarte mult plantele înfiinţate în toamnă. O parte din masa vegetativă va fi distrusă de acest polei, acest strat de gheaţă care îmbracă foarte etanş solul şi plantele. Acestea vor suferi în primul rând din punct de vedere al calităţii. Şi culturile de câmp, cele avansate, sunt în suferinţă. S-a format un strat puternic de gheaţă care va asfixia frunza dacă va rezista mai mult timp. Acesta este foarte periculos pentru plante, mai periculos decât gerul sau zăpada”, spune Costel Vânătoru, de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Legumicolă Buzău. 

Primele verdeţuri autohtone vor fi cu siguranţă slabe calitativ, spune cercetătorul de la Staţiunea Experimentală Buzău, întrucât prin îngheţ vor muri multe frunze care, se ştie, sunt bucătăria plantei. Sunt în pericol salata, ceapa şi spanacul plantate în spaţii neprotejate. 

”Distrugerile se vor vedea când va veni căldura, iar deocamdată nu putem cuantifica pagubele sau gradul de depreciere a culturii. Am putea să pierdem culturi în totalitate sau parţial, într-un anumit procent. Partea verde poate fi distrusă deoarece este carcasată în această gheaţă. Automat suferă foarte mult iar ţesuturile se distrug, apar fisuri la nivel celular, iar pierderile vor fi mari. Frunzele se vor îngălbeni, o parte dintre ele se vor usca definitiv. Planta va încerca să se regenereze din rozeta centrală, vor apărea alte frunze proaspete sau, deja cum a şi început de la ultimul îngheţ, încep să se usuce iar atunci când vom ieşi cu ele la piaţă va suferi foarte mult din punct de vedere al calităţii”, declară cercetătorul buzoian.

Vremea geroasă şi îngheţul le dau mari emoţii şi proprietarilor de pomi fructiferi. Vor fi probleme, spun specialiştii, acolo unde au apărut deja mugurii. Viticultura este şi ea afectată.

”Speciile pomicole cele mai afectate sunt cele care au plecat deja în vegetaţie, speciile mai timpurii cum este cazul caisului, piersicului, cireşului. Deci cele cae se grăbesc să plece în vegetaţie. Nu putem deocamdată care este gradul de pierdere însă peste câteva zile ne putem pronunţa. Mugurii îngheaţă şi automat producţia scade”, susţine Costel Vânătoru. 

În toată avalanşa de veşti despre efectele vremii atipice se strecoară însă şi una pozitivă. Specialiştii spun că după o iarnă uşoară, rezerva de boli şi dăunători din sol rămăsese intactă până la apariţia acestui episod de îngheţ. Economia de tratamente fitosanitare se va vedea atât în preţul produselor agricole cât mai ales în calitatea lor.

”Este un ger atipic însă putem vorbi şi de beneficii pentru că acest ger distruge o parte din boli, din dăunători, care s-au conservat foarte bine în resturile vegetale, pe sol, şi e posibl ca în vară să aplicăm mai puţine tratamente chimice. Deci sunt şi părţi pozitive şi părţi negative”, spune Costel Vânătoru.

Costel Vânătoru este doctor în horticultură, coordonator al Laboratorului de Genetică şi Ameliorare din cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.