Dezbateri pe teme politice şi filme documentare, printre activităţile Universităţii de Vară de la închisoarea comunistă Râmnicu Sărat

Profesori şi cercetători renumiţi vor preda unui număr de 15 studenţi lecţii de istorie, pe tema comunismului, în cadrul ediţiei din acest an a Universităţii de Vară organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Majoritatea activităţilor se vor desfăşura la fostul penitenciar comunist de la Râmnicu Sărat.

Pe parcursul a şase zile, participanţii vor lua parte la workshop-uri, la dezbateri pe teme politice şi vor viziona filme documentare.

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează între 20-26 august a XI – a ediţie a Universităţii de Vară Râmnicu Sărat. Eveniment este primul de acest fel din România destinat studierii sistemului represiv comunist. 

Sub titlul „Închisoarea tăcerii, o experienţă în comunism”, cea de-a XI –a ediţie a Universităţii de Vară Râmnicu Sărat îşi propune să analizeze modalităţile de rememorare sub raport istoric şi biografic a perioadei 1945-1989. Şi în acest an, profesori şi cercetători renumiţi vor preda studenţilor lecţii de istorie, pe tema comunismului. 

Juriul format atât din reprezentanţi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cât şi din cei ai Fundaţiei Konrad Adenauer, i-a desemnat pe cei 15 studenţi care vor fi prezenţi la ediţia din acest an. Ei sunt invitaţi să afle şi să dezbată diferite aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului.

Efectele acestei perioade fiind încă resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent poate ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Studenţii participanţi beneficiază de cazare, masă şi transport gratuit.

Închisoarea Râmnicu Sărat, una din temniţele cele mai de temut ale Romaniei, a măcinat sănătatea şi vieţile fruntaşilor politici ai perioadei interbelice, culminând cu regimul de exterminare din peroada comunistă. Construirea penitenciarului s-a făcut începând cu anul 1899. 

Clădirea este realizată cu elemnte neoclasice şi neogotice, după modelul francez şi englez La început a funcţionat sub denumirea de ,,Arestul Preventiv”. În interiorul penitenciarului au fost împuşcaţi la 21-22 septembrie 1939 membrii câtorva comandouri legionare, care au fost ulterior îngropaţi în cimitirul oraşului.

După 1945, aici au fost închişi membri ai guvernului Ion Antonescu, generali ai armatei, fruntaşi P.N.Ţ. Dintre ei amintim: gen. Dobre Dumitru, gen. Constantin Pantazi, gen Gheorghe Jienescu, gen. Nicolae Stoenescu, contraamiralul Horia Macellariu, Ion Petrovici, Victor Pogoneanu, Titel Petrescu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi mulţi alţii care au suferit din cauza prigoanei comuniste.

Începând din 1947 au fost închişi deţinuţi politici din zona Buzăului care s-au opus colectivizării.