De ce suntem mai trişti iarna. Cauzele depresiei sezoniere explicate de psihologi

La începutul sezonului rece, mulţi oameni se simt mai slăbiţi, mult mai trişti, cu o proastă dispoziţie generală, iar cei mai mulţi nu îşi explică originea acestor trăiri neplăcute. Psihologii spun că schimbările de anotimp pot genera o formă mai mult sau mai puţin evidentă de depresie, denumita generic “depresie sezonieră”.

Zilele mai scurte din timpul iernii şi lipsa luminii solare din această perioadă sunt considerate principala cauză a instalării depresiei sezoniere. Cele mai dificile luni pentru persoanele predispuse la depresie sezonieră sunt ianuarie şi februarie, mai vulnerabile fiind femeile şi tinerii. 

”Vorbim despre aşa-numita depresie sezonieră. Schimbările bruşte de orice natură sunt percepute diferit de fiecare persoană. Sunt persoane care deja au trecut prin mai multe episoade de depresie, pe un fond temperamental anume. Este întâlnită mai des la femei decât la bărbaţi iar ca simptomatologie amintim somnolenţa mai accentuară, sensibilitatea exacerbate la frig. În general, depresivul suportă mai greu schimbările bruşte de temperatură, şi în sens pozitiv, nu neapărat scăderile de temperatură”, spune psihologul buzoian Petrică Alexa. 

Oricine poate resimţi într-o oarecare măsură începutul iernii, însa depresia sezonieră afectează mai ales persoanele sensibile. Ele sunt cuprinse de o stare de disconfort fizic şi psihic, simptomele fiind diferite de la o persoană la alta.

”Mănâncă mai mult în această perioadă, au tendinţa de îngrăşare, de izolare socială şi poate merge spre forme mai complexe. Poate să apară anxietatea, care este caracterizată ca o tristeţe permanentă, izolare, insomnii. Scade încrederea în sine, apar dureri de cap, hipertensiune. Sunt deci modificări fiziologice, schimbări hormonale influenţate, bineînţeles, de temperatură, de schimbările natural, la care sunt mai predispuse femeile”, explică psihologul buzoian.

Nimeni nu este scutit de riscul de a se dechilibra, la un moment dat, dacă este expus unor stimuli externi suficient de severi. În paralel cu schimbarea anotimpului, organismul este solicitat să se adapteze mediului, atât din punct de vedere biologic, cât şi psihic.

Zilele sunt mai scurte în timpul iernii şi lipsa luminii solare din această perioadă duc la alterarea biochimiei creierului

Prin reducerea secreţiei de serotonină, hormon cerebral care controlează în mare parte starea afectivă. Serotonina este cunoscută ca fiind hormonul fericirii pentru că reglează dispoziţia, înlătură anxietatea şi depresia şi accentuează sentimentele pozitive.

Este un neurotransmiţător extrem de important, produs la nivelul creierului, care are un efect determinant în reglarea somnului, controlul impulsurilor, pofta de mâncare, metabolism, agresivitate, sexualitate, memorie, reglarea temperaturii corpului şi tot ea este cea care, atunci când experimentăm o stare de fericire, îi comandă corpului cum să se comporte fericit, să zâmbească, să râdă. 

Sursa Be Brain Fit

Serotonina este produsă în creier sub acţiunea a numeroase evenimente, dar şi sub influenţa unor factori din mediul extern, cum ar fi lumina soarelui. 

Melatonina este cel de-al doilea hormon al fericirii şi trebuie să fie în echilibru cu serotonina, pentru funcţionarea noastră optimă. Melatonina este produsă de glanda pineală, iar eliberarea sa este în strânsă legătură cu momentul zilei şi cu cantitatea de lumină la care suntem expuşi, pentru că melatonina reglează somnul. Lumina solară întrerupe producerea hormonului în corp. Durata scurtă a zilelor de iarnă favorizarea secreţia în cantităţi mai mari a melatoninei, care poate fi o cauză pentru cei predispuşi la tulburare.  

Altă cauză a depresiei sezoniere o reprezintă dereglarea ceasului biologic intern, al ritmului circadian, care este localizat în creier şi ajută corpul să-şi regleze ciclurile de somn. Reglarea depinde de lumina solară, la unii oameni zilele mai scurte din iarnă putând întrerupe ritmul circadian şi altera chimia creierului.

Sursa Emozione3 blog

Regimul ordonat de viaţă, în combinaţie cu ore suficiente de somn, activitate fizică în aer liber, regim alimentar echilibrat şi consumul de suplimente nutriţionale de vitamine şi minerale, pot preveni depresia sezonieră. În cazul persoanelor care au mai avut episoade depresive, este recomandată prezentarea la psiholog sau psihiatru.

”Mai întâi de toate, trebuie să recunoaştem că avem o problemă, fără teamă. Este foarte important să se prezinte la psiholog sau la psihiatru, de preferat, spun eu, la psiholog. Acesta îşi recunoaşte limitele şi trimite cazurile complexe la psihiatru. Pentru că depresivul are o caracteristică de bază, şi anume izolarea, contează foarte mult ca cei din jurul lui, rude, prieteni, să se implice în a-l ajuta, în a-l angrena în diverse activităţi, în a-l înţelege. Vorbim de cazurile care sunt deja cunoscute, persoane care au mai trecut prin astfel de episoade”, spune psihologul Petrică Alexa.  

Este recomandat în această perioadă consumul de alimente care favorizează producţia de serotonină, precum banane, vişine, legume, ciuperci, fructe de mare, ciocolată neagră, carne. Acestea însă nu cresc direct nivelul de serotonină, ci favorizează producţia de triptofan, aminoacidul esenţial din care se formează serotonina. De asemenea, suplimentele de vitamina B6 favorizează transformarea triptofanului în serotonină.

Exerciţiile fizice se pare că ar avea de asemenea un rol important pentru stimularea producţiei de serotonină, însă nu se cunoaşte cu exactitate care este mecanismul, potrivit romedic.ro.