De ce cresc tot mai multe plante exotice pe versantul însorit al Dealului Istriţa
0Condiţiile de climă şi sol fac din Dealul Istriţa un teren propice unor culturi exotice. După migdali, au apărut în grădinile localnicilor din Breaza sau Pietroasele şi curmali japonezi sau kaki.
Buzoianca Ioana Drăgaică produce de mulţi ani gemuri şi dulceţuri din fructele pe care le culege din propria ogradă.
Pomii, atât cei sădiţi cu zeci de ani în urmă de bătrânii familiei, cât şi cei plantaţi de ea, îi oferă toate aromele şi gusturile de care are nevoie în prepararea conservelor.
Printre minunăţiile din grădina pe care o îngrijeşte cu drag în satul Greceanca, localitate de la poalele Istriţei, cresc de câţiva ani şi câţiva curmali japonezi.
”Se comportă destul de bine. În primul an a fost un pic mai sensibil la frig, dar apoi s-a adaptat şi rezistă fără probleme. Este destul de productiv, deşi fructele nu sunt foarte mari, dar la fel de dulci şi aromate ca cele care provin din zona lor de origine.
Fructele de curmal japonez, denumite şi fructe kaki sau mere de aur, au o culoare portocalie şi seamănă cu roşiile. Gustul lor este asemănător cu al caiselor şi prunelor.
Ele au pieliţa netedă şi lucioasă şi pulpa dulce cu gust uşor acid.
”Aceste fructe de kaki sunt foarte dulci. Când nu sunt bine coapte nu au un gust prea plăcut. Aroma este asemănătoare cu cea de caisă, are o pulpă portocalie care îşi păstrează culoarea la fiert. Iese un gem portocaliu şi aromat, cu aromă de caise”, spune Ioana (foto jos).
Întreaga curte a gospodinei de la poalele Istriţei arată ca o grădină botanică, în care până şi exoticele citrice se simt bine. ”Avem diverse soiuri de lămâi, de portocali, chiar limetă, soiul de lămâie de la care se poate consuma şi frunza, foarte bună în ceaiuri, cu o aromă specială”, ne explică Ioana.
Este deja ştiut, inclusiv de către specialiştii în viticultură, că Dealul Istriţa, parte a Subcarpaţilor de Curbură, oferă condiţii de climă şi sol pentru culturi exotice.
Strugurii de aici sunt mai aromaţi şi mai dulci decât în alte zone ale ţării, deoarece versanţii cu viţă de vie sunt expuşi la soare din zori şi până la apus, iar solul degajă căldură până la mijlocul nopţii.
”La mică adâncime există un strat de calcar în care se înmagazinează căldura de peste zi. Plantele primesc căldură şi noaptea, în favoarea plantei. Zona seamănă din acest punct de vedere cu sudul continentului”, spune Lică Lupu, viticultor din Breaza (foto jos).
Este şi motivul pentru care, în zonă, găsim pomi din specii exotice, precum migdalii şi, mai nou, curmalii japonezi. Sunt din ce în ce mai frecvente cazurile în care migdalii de la poalele Istriţei înfloresc foarte devreme, la sfârşitul lunii februarie, spune Lică Lupu.
Dealul Istriţa, de 759 de metri înălţime, este prima formă de relief pe care vasta Câmpie Română o întâlneşte pe direcţia munţilor Carpaţi.
Masivul deluros din Subcarpaţii de Curbură, graniţa imaginară dintre munte şi şes, este cunoscut mai ales ca loc al descoperirii celui mai valoros tezaur al României, ”Cloşca cu Puii de Aur”, de la Pietroasele.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Istriţa, un deal de legendă: legătura cu frumoasa fată a împăratului Carpat
VIDEO Cascada La Şipot, de la graniţa judeţelor Buzău şi Prahova, atrage turişti în fiecare weekend