Cum sunt păcălite plantele de vremea nefiresc de caldă. Bolile şi dăunătorii prosperă
0Temperaturile înregistrate spre finalul lunii decembrie în România sunt cu mult mai ridicate decât normalul perioadei din cauza unui val de aer cald provenit din Africa. Anomalia climatică ar putea afecta grav culturile agricole, pomii şi viţa de vie, mai ales că apare pe fondul unei secete deja existente.
În loc de 2 până la 6 grade, temperaturile normale ale perioadei, zilele trecute au existat zone în care s-au înregistrat chiar şi cu 14 grade mai mult. Cel mai cald a fost în judeţul Buzău, unde s-au înregistrat 21 de grade Celsius în localitatea Pătârlagele.
Căldura nefirească din timpul zilei afectează cel mai mult culturile din câmp, care la această dată ar fi trebuit „să hiberneze“ protejate de un strat de zăpadă. „Au de suferit în primul rând plantele de cultură mare, care au fost înfiinţate în toamnă, precum grâul şi rapiţa. Ar fi avut nevoie de temperaturi scăzute pentru un curs firesc în dezvoltare“, explică Costel Vânătoru, cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetarea Legumicolă din Buzău.
Plante distruse la venirea îngheţului
Temperaturile exterioare extrem de ridicate din decembrie dezechilibrează fenofaza plantelor, care ar trebui să se află iarna în etapa de repaus. Teoretic, abia în primăvară ar trebui să ajungă în faza de pornire în vegetaţie, de înflorire, de rodire, după care se trece la etapa de recoltare.
„Dacă vorbim despre grădinărit, în cazul legumelor care au scos capul din pământ, precum salata, spanacul sau ceapa, apare o dezvoltare vegetativă mai mare decât era normală la venirea îngheţului. De obicei, rezistă bine sub zăpadă dacă sunt în faza de rozetă, nu de căpăţână, adică de plantă matură. Dacă vegetaţia este grăbită, vor emite tulpini florifere şi, în primăvară, în loc să dezvolte coroana de frunze, formează o tulpină floriferă iar planta nu mai poate fi valorificată“, detaliază Vânătoru.
Bolile şi dăunătorii prosperă
Un alt mare pericol pentru agricultură îl reprezintă bolile şi dăunătorii, care în aceste zile cu climă anormală se conservă bine pe terenurile deja înverzite. „Temperaturile scăzute şi absenţa vegetaţiei duceau la distrugerea acestor boli şi dăunători, iar anul următor ar fi fost unul bun din punct de vedere agricol. Din cauza anomaliei, cultivatorii vor fi nevoiţi să aplice mai multe tratamente chimice care costă şi nu sunt prietenoase cu mediul sau cu hrana omului“, mai spune cercetătorul buzoian.
Vremea cu aspect de primăvară ar putea grăbi dezvoltarea mugurilor pomilor. „Venirea îngheţului, în ianuarie-februarie, înseamnă dispariţia acestor muguri şi implicit pierdere de producţie. O plantaţie care a intrat în vegetaţie şi apoi a fost lovită de îngheţ poate să se usuce complet sau să aibă pierderi mulţi ani la rând“, susţine horticultorul din Buzău. La viţa de vie, şocurile termice urmate de îngheţ generează uscarea cordiţei şi pierderea definitivă a plantei.