Cum îşi educau dacii copiii să devină medici, astronomi sau filosofi. „O formă organizată de învăţământ n-a existat nici la greci, nici la romani în acea perioadă“
0Sunt numeroase dovezi, spun istoricii, care demonstrează că geto-dacii stăpâneau medicina, ştiinţa de a produce leacuri din plante medicinale, aveau noţiuni despre astre, despre calendar. Învăţarea acestor discipline era apanajul unor familii din elita comunităţii, iar educaţia se manifesta individual, sub formă de ucenicie, şi nu în cadru organizat, ca în zilele noastre.
Potrivit istoricilor, prima formă de pregătire a copiilor, care viza însuşirea scrisului, a cititului, cunoaşterea noţiunilor elementare de matematică, se desfăşura în casa părintească, sub îndrumarea directă a tatălui, dacă acesta avea harul învăţăturii, sau a unui om liber.
Când creşteau, cei mai dotaţi dintre copii erau trimişi în ucenicie învăţaţilor din cadrul tribului sau unităţii de trib, unde aprofundau educaţia începută acasă şi învăţau noţiuni de filosofie, astronomie sau medicină.
”O formă organizată de învăţământ nu a existat în acea perioadă nici la greci, nici la romani. În secolele 6 până la secolul 2 înainte de Hristos această transmitere se făcea pe cale orală şi evident că în anumite grupuri şi în anumite forme. Medicii îşi selectau ucenici dintre cei care aveau anumite deschideri. Unii erau cunoscuţi ca atare şi dintre cei mai dotaţi erau selectaţi cei care primeau secretele ştiinţei celor care reprezentau inteligenţa înaltă. Existau preoţi şi medici în rândul geto-dacilor care ştiau să vindece boli, buni astronomi”, spune istoricul Marius Constantinescu.
Selecţia în cadrul tribului îi împărţea pe tineri în mai multe direcţii, armata fiind cea care atrăgea cel mai mult. Familiile de agricultori, crescători de animale, vânători sau meşteşugari, îşi asigurau continuitatea transmiţând cunoştinţele specifice ocupaţiilor lor propriilor copii sau ai rudelor apropiate.
Educaţia, formarea noilor generaţii de erudiţi, era apanajul familiilor care compuneau aristocraţia.
”În momentul în care ni se prezintă această informaţie se spune: vezi aici unii ascuţindu-şi armele şi pregătindu-se de luptă, dincolo vezi pe alţii care aleargă după ierburi de leac şi în altă parte vezi pe cei bătrâni adunaţi să împărtăşească informaţii despre stele, despre aştri. Asta ne sugerează că ar fi existat un sistem mai special de educaţie pentru că, aşa cum deja ştim, exista această formă de transmitere a unor informaţii, care nu erau destinate fiecărui locuitor din ţinutul geto-dacilor. Erau informaţii transmise numai celor care erau iniţiaţi, ştiau anumite lucruri care îi ajutau să înţeleagă mersul lumii”, spune istoricul buzoian Marius Constantinescu.
O imagine concludentă asupra vieţii spirituale a epocii o descrie istoricul got Iordanes
„Putem vedea pe unul cercetând poziţia cerului, pe altul însuşirile ierburilor şi a fructelor, pe acesta studiind creşterea şi descreşterea Lunii, pe celălalt observând mersul Soarelui“. IORDANES
”Erau foarte buni astronomi, care ştiau mersul stelelor. Dovadă a nivelului de cunoştinţe pe care le stăpâneau sunt calendarele de la Sarmizegetusa, care este centrul cultural al geto-dacilor. Aceste calendare sunt foarte bine puse la punct încât se cunoaşte structura anului care era formată din luni, din săptămâni, iar săptămâna era formată din şapte zile, una dintre ele fiind o zi de repaos. Tot ceea ce avem astăzi ei ştiau de acum 2000 - 2500 de ani”, declară istoricul Marius Constantinescu.
Prima formă organizată de învăţământ de pe teritoriul ţării noastre a fost în Dobrogea. Aici au fost descoperite mărturii care atestă existenţa unui gimnaziu local pe malul lacului Sinoe, atestat încă din sec. II. î.e.n.. Câteva inscripţii aflate şi acum la Histria descriu modul de organizare a gimnaziului. Educaţia primită în gimnaziu putea fi continuată numai de tinerii proveniţi din familii cu stare materială foarte bună la şcolile superioare care funcţionau numai în oraşele greceşti.