Cum afectează criza prunelor producţia de ţuică în România. „Nu ştiu dacă mai este profitabil să cumperi tone de fructe“

Iarna cu viscole puternice, primăvara cu îngheţuri târzii şi vara aridă le-au dat motive de nemulţumire proprietarilor de livezi de prun de la Curbura Carpaţilor. Ploaia îngheţată din a doua jumătate a lunii aprilie a distrus mare parte din florile care legaseră rod.

În consecinţă, susţin producătorii buzoieni, ţuica va fi dulce şi aromată dar mai puţină iar magiunul, cel mai probabil, va fi mai scump şi în cantităţi mult mai mici.

În plantaţia de pruni a Staţiunii de Cercetare Pomicolă Istrita, judeţul Buzău, fructele au avut mult de suferit, în ciuda eforturilor specialiştilor. 

”Din păcate, nu a fost un timp tocmai favorabil pentru cultura prunului şi efectele temperaturilor scăzute din aprilie, îngheţului târziu de primăvară, cum zicem noi, se văd abia acum prin producţia care se va obţine. Putem să spunem că suntem abia la 30-40% din producţia anului trecut”, a declarat Petre Grivu, directorul staţiunii de cercetare din Istrita.

Temperaturile excesiv de ridicate din vară au generat o secetă pedologică profundă şi nici chiar irigarea intensivă nu a mai putut salva mare lucru din recolta acestei toamne. Din livada de prun de la Istriţa, cu plantaţie înfiinţată în urmă cu 12 ani, care ajunsese la o producţie medie de 30, până la 40 de kilograme de fructe, la un pom, vor fi culese anul acesta doar 10, cel  mult 15 kilograme de prune.

”La nivel de ţară, producţia de prune este semnificativ mai mică decât în anii trecuţi şi de aceea nu vom putea să asigurăm toate solicitările de prune. Dacă ne referim concret la producţia de prune de la noi din unitate, aceasta, în proporţie de 90 la sută, va merge pentru magiunul de Topoloveni, produs tradiţional recunoscut în străinătate”, spune Petre Grivu.

Din fericire, calitatea prunelor pentru magiun şi ţuică este mult mai bună. Asta, pentru că temperaturile ridicate au ajutat la strângerea zaharurilor în fructe. ”Am luat măsuri ca să compensăm pierderile prin calitatea fructelor. Pentru că avem asigurată irigarea pentru întreaga plantaţie, am reuşit să obţinem calitate atât la gust cât şi prin calibru. Zahărul acumulat este în cantităţi suficiente”, declară Grivu.

Cu aceleaşi probleme se confruntă toţi fermierii din zona de deal a judeţului Buzău, care spun că producţia este atât de slabă încât mulţi vor renunţa la recolta de anul acesta. ”Sunt pomi de pe care nu mai ai ce culege iar mulţi renunţă la prune, anul acesta. Pruna se vinde acum la peste 3 lei kilogramul iar ca să cumperi tone de fructe pentru ţuică nu ştiu dacă mai este profitabil”, spune Aurel Lupu, agricultor din Breaza.

Acesta crede că vor fi două posibile consecinţe. Cei care vor fi nevoiţi să cumpere prunele vor ajunge să scumpească ţuica pentru a-şi amortiza cheltuielile, ori vor ajunge să pună pe piaţă ţuică din tescovină sau corcoduşe, dar ”ajutată” cu aromă de prune pentru a păcăli clientela.