Criza legumelor: Producţia celebrei cepe de Buzău se anunţă mai slabă ca niciodată

Acum este vremea plantării răsadului de ceapă în câmp, dar mulţi se plâng că deja nu prea mai au ce pune în pământ. Două argumente conduc către ipoteza unei iminente crize zonale a cepei: producătorii fie au obţinut mai puţine răsaduri în grădini, fie le-au vândut unor legumicultori din alte zone ale ţării.

Sute de hectare de teren din apropierea albiei râului Buzău sunt ocupate, de zeci de ani, de grădinile localnicilor din Mărăcineni şi Săpoca, cei mai mari producători din ţară ai cepei roşii, de apă. Anul acesta vor avea o recoltă extrem de săracă, spun legumicultorii, iar consecinţele se vor simţi mai ales în preţuri.

Acum este vremea plantării în câmp a răsadurilor de ceapă însă producătorii spun că nu prea au ce pune în pământ. "Răsadul e foarte puţin, pentru că a răsărit rar de tot în brazdele din grădini. Altădată scoteam câte 60 - 70 de fire din brazdă, iar acum dacă scot 20 e bine. Anul ăsta cred că nu scoatem ceapă nici măcar pentru noi, de mâncare", a spus Marian Ion, un producător din Mărăcineni.

Nu numai Buzăul va suferi din cauza lipsei cepei autohtone, ci toată ţara, cred producătorii agricoli buzoieni. Ca niciodată în anii trecuţi, buzoienii au început să îşi vândă puţinele răsaduri unor legumicultori chiar şi din Ardeal.
"În alte părţi nu s-au făcut deloc răsadurile cepei, iar arpagicul este foarte scump. Vin de la Cândeşti, Zoreşti, de la noi din judeţ, dar şi din Harghita, Covasna, zona Făgăraşului, unde a fost frig şi nu s-a făcut nimic. Aici s-a vândut răsadul la un milion de lei metrul pătrat şi doreau să cumpere chiar şi la fir", ne-a spus Eugenia Manole, producător din Potoceni.

Specialiştii în horticultură avertizează că zona Mărăcineni - Săpoca din judeţul Buzău, cândva unul dintre cele mai mari bazine legumicole ale ţării, riscă să devină doar o amintire a producţiilor de altădată. Vremea din ce în ce mai capricioasă, preţurile mari pentru tratamentele culturilor, indolenţa unora dar şi concurenţa făcută de legumele de import, înăbuşă de la an la an această îndeletnicire a ţăranilor de lângă Buzău.

"Anul acesta, iarna a fost prelungită, cu temperaturi scăzute foarte mult timp, cu o primăvară capricioasă, cu diferenţe mari de temperatură de la zi la noapte, ceea ce a determinat plantele să aibă un discomfort. Nu se mai acordă atenţia cuvenită plantelor, nu se fac tratamentele care sunt necesare, nu se protejează plantele, nu se fac tratamente preventive. Ele sunt făcute numai în momentul în care văd că a apărut boala sau dăunătorul şi nu tratează preventiv. Oamenii nu mai folosesc substanţe de combatere eficiente", ne-a declarat Florica Gheorghe, cercetător în legumicultură.

"Răsadul e foarte puţin, anul ăsta cred că nu scoatem ceapă nici măcar pentru noi, de mâncare"

Marian Ion, legumicultor