Buzău, judeţul Vulcanilor Noroioşi, al chihlimbarului şi Cârnaţilor de Pleşcoi
0Un teritoriu generos din toate punctele de vedere, care cuprinde toate formele de relief, cu perspective de dezvoltare mai ales în zona turismului. Aşa este caracterizat, pe scurt, judeţul Buzău, de către promotorii turismului. În viziunea lor, unicitatea Buzăului este dată în primul rând de Vulcanii Noroioşi, trecutul care a dat Tezaurul de la Pietroasa dar şi de tradiţiile şi obiceiurile, inclusiv cele culinare.
Juranda Kirschner, fondatorul Asociaţiei Travel Buzău, de promovare la nivel naţional şi internaţional a obiectivelor turistice locale, spune că Buzăul a reuşit deja să îşi creeze un renume pentru o serie de atracţii turistice.
”Prima şi cea mai cunoscută atracţie turistică este arealul Vulcanilor Noroioşi însă, statisticile pe care le-am cules de-a lungul celor trei ani de funcţionare a centrului de informare turistică Tourism Infopoint Berca arată că turiştii sunt din ce în ce mai interesaţi să descopere şi alte faţete ale judeţului cum ar fi aşezările rupestre din zona Colţi-Aluniş-Nucu, tabăra de sculptură de la Năeni”, ne-a declarat Juranda Kirschner, de la Asociaţia Travel Buzău.
Potrivit acesteia, turismul culinar i-a oferit deja judeţului Buzău un loc aparte în rândul pasionaţilor de călătorii.
”Foarte mulţi turişti se îndreaptă spre turismul culinar si oenologic. Sunt impresionaţi de vinurile şi panorama pe care o oferă Crama LacertA şi de specialităţile culinare şi regionale buzoiene: cârnaţii de Pleşcoi, babicul, mâncarea autentică pe care o descoperă de-a lungul traseelor buzoiene: Chiojdu, Berca, etc. În plus, investiţiile private care au loc în momentul de faţă vor genera un turism al culturii gastronomice şi oenologice ce vor influenţa viitorul turismului buzoian, sperăm, prin educarea clientelei la toate nivelele. Vorbind de unicitate, Buzăul este printre puţinele regiuni ale României care oferă vânătoarea de trufe ca produs turistic, ofertă completă ce atrage prin cursuri de gătit şi degustarea de vinuri ale regiunii”, a precizat Juranda Kirschner.
Vulcanii Noroioşi, unici în ţară
An de an, turişti din toată lumea, curioşi să vadă cum fierbe pământul, vin în judeţul Buzău, la Vulcanii Noroioşi. Gazele naturale provenite de la peste 3000 de metri adancime imping spre suprafaţă apa din pânza freatică amestacată cu argila. Şiroaiele de noroi modifică permanent peisajul pentru că după ce se întăresc dau naştere unor denivelări unice în Europa.
Vulcanii Noroioşi sunt împărţiţi în patru locaţii: La fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici şi Beciu. Pâclele Mari acoperă 15 hectare şi au fost declarate rezervaţie geologică în 1955. Pâclele Mici se întind pe pe hectare, au fost incluse pe lista monumentelor naturii în 1924 şi sunt cele mai vizitate pentru că accesul la acestea este mai uşor.
Turiştii privesc uimiţi peisajul selenar de aici şi importalizează fiecare loc, fie cu telefonul mobil, fie cu aparatele de fotografiat.
Singurul muzeu al chihlimbarului, în judeţul Buzău
Colţi este singura localitate din ţară în care au existat mine de exploatare ale chihlimbarului, iar locul pare să fi fost binecuvântat. Cel mai vestit chihlimbar din lume era considerat a fi cel de la Colţi şi tot aici s-au şi descoperit cele mai multe nuanţe de pe mapamond: 260.
În Colţi erau, pe vremuri, meşteri în ale bijuteriilor, oameni prin mâinile cărora au trecut kilograme întregi de ambră. Se fabricau pipe, coliere, brăţări, cercei. În 1952 din Chihlimbarul de la Colţi, a fost comandată o pipă pentru Stalin.
În patria chihlimbarului de la Colţi, principalul obiectiv de vizitat este Muzeul Chihlimbarului, unic în ţară, unde sa află singura colecţie de romanit din lume. Obiectivul turistic a fost construit de locuitorii din Colţi în anul 1973. Deşi astfel de muzee mai sunt în lume, niciunul nu deţine acest tip de chihlimbar.
În colecţia de la Colţi se află o bucatã de ambră de 1.785 de grame, o alta bucatã de chihlimbar de 1.500 de grame, obiecte din chihlimbar pe diferite nuanţe de culori, de la galben transparent până la negru opac, sau cu mai multe nuanţe de culori într-un singur obiect.
Pietroasa, locul care a dat lumii Cloşca cu Puii de Aur
Localitatea Pietroasele a dobândit faimă în toată lumea după ce, în anul 1837, doi meşteri locali care lucrau la o carieră de piatră din zonă au descoperit tezaurul Cloşca cu Puii de Aur. A fost considerat multă vreme o minune a lumii, până la descoperirea mormântului lui Tutankhamon, în 1922.
Locul este marcat printr-un mic monument ridicat la ieşirea din satul Pietroasa Mică.
Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur” a fost dezgropat de doi ţărani, Ion Lemnaru si Stan Avram, în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa. Din tezaurul compus iniţial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg.
Datarea tezaurului şi atribuirea sa au pornit atât de la aspectul pieselor, cât şi de la inscripţia de pe colan, prezenţa runelor sugerând un neam germanic. Prima ipoteză atribuie tezaurul vizigoţilor conduşi de Athanaric, care s-au refugiat în Imperiul Roman odată cu apropierea hunilor, tezaurul fiind îngropat cel mai târziu în anul 381. A doua ipoteză îl atribuie ostrogoţilor, din prima jumătate a secolului al V-lea.
Cârnaţii de Pleşcoi, fala buzoienilor
Când auzi de Buzău, gândul îţi fuge imediat spre delicioşii cârnaţi subţiri de oaie, care se produc numai în satul Pleşcoi, din Berca.
Pe dealurile de la Curbura Carpaţilor, pământul este sărăturos iar asta frăgezeşte carnea mioarelor. Este explicaţia pe care o dau maeştrii bucătari gustului atât de special al produselor care se fac din carne de oaie. Şi tot datorită acestei particularităţi a solului, cârnaţii de Pleşcoi, prima marcă tradiţională înregistrată în România, sunt atât de căutaţi.
Reţeta vine din vremuri atât de vechi încât producătorii o ştiu pe dinafară după ce le-a fost transmisă de bunici. Iar secretul gustului nu-l dezvăluie sub niciun chip. ”În zonă s-a împământenit un obicei ca secretul să nu fie împărtăşit. Dar vă pot spune că principalul ingredient este să faci cu pasiune.
Depinde câtă sare pui, depinde şi cum amesteci carnea, aici e secretul. Toată lumea face cârnaţi de Pleşcoi în zona noastră şi fiecare are câte un ingredient secret”, declară Otilia Ilie, producător atestat.
Vânătoarea de trufe, produs turistic al Buzăului
Buzăul a scos capul în lume nu numai cu Vulcanii Noroioşi sau Chihlimbarul de Colţi ci şi cu un soi de ciuperci rare, trufe, considerate “aurul negru” al bucătăriei de lux. Asociaţia Travel Buzău a lansat în urmă cu trei ani vânătoarea de trufe, activitate destinată atât specialiştilor cât şi căutătorilor amatori.
“Fiind poziţionat pe aceeaşi latitudine cu Piemont din Italia, având condiţii climatice favorabile şi păduri întinse, judeţul Buzău este locul ideal pentru vânătoarea de trufe. Perioada pentru culesul trufelor este cuprinsă între lunile iunie şi februarie iar regiunile din care acest produs se poate culege sunt pădurile cuprinse între Berca şi Gura Teghii”, a declarat la lansarea produsului turistic Juranda Kirschner, preşedintele asociaţiei buzoiene.
Trufiturismul în regiunea buzoiană vizează turisti străini, expatriaţi în România şi turişti români interesaţi de gastronomie. Pachetul turistic cuprinde o excursie de o zi sau o aventură de week-end. Vânătoarea de trufe începe cu o iniţiere în lumea trufelor, urmată de întâlnirea cu câinii specializaţi care îi vor îndruma pe turişti în căutarea trufelor. Bucătari de la pensiuni din judeţ vor prezenta câteva meniuri pe bază de trufă, modul în care se conservă acest produs, după care turiştii vor putea trece la degustare.
CITEŞTE ŞI