Bancă de gene pentru păstrarea unor soiuri de legume create de cercetătorii români. Cum arată un castravete cât bobul de strugure

La Staţiunea Experimentală din Buzău au apărut mii de soiuri noi, aduse din alte părţi ale lumii şi care au fost aclimatizate. Tot prin muncă de laborator au fost resuscitate soiuri locale vechi, care dispăruseră de multă vreme din pieţe. Garanţia că de aceste roade ale pământului se vor bucura şi copiii copiilor noştri vine prin înfiinţarea unei bănci de gene, la Buzău.

În această instituţie cu statut aparte vor fi puse la păstrare în buncăre speciale seminţele tuturor plantelor alimentare si aromatice din regiune.

După mulţi ani de muncă, specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău au reuşit să micşoreze castraveţii până i-au adus la mărimea unor boabe de strugure.

Sunt numai buni pentru salate sau murături, pentru că în ciuda modificărilor ei şi-au păstrat calităţile. ”Seamănă la gust cu castraveţii clasici şi merg foarte bine la salate, întregi”, spune Camelia Bratu, cercetător.

În topul realizărilor recente cu care cercetătorii buzoieni se mândresc este şi ardeiul iute care seamănă cu o floare. Provine dintr-un vechi soi românesc, pe care legumicultorii l-au uitat de multe decenii. 

”Ardeiul tip lalea prinde la maturitate o nuaţă de roşu închis. Este la fel de aromat şi iute ca ardeiul obişnuit însă are o formă specială”, spune Bianca Zamfir, cercetător.

În sera experimentală în care se află în lucru ciudăţenii precum castraveţii tip grenadă se află şi dovleceii lungi de peste un metru, care seamănă cu un şarpe. Au rol ornamental, însă adună destule calitaţi şi pentru a fi utilizaţi în bucătărie.

Marile surprize pe care cercetătorii le pregătesc legumicultorilor din toată ţara sunt pepenii de iarnă, foarte mari, şi pepenii pitici, mai mici decât un măr.

Garanţia că de aceste roade ale pământului se vor bucura şi copiii copiilor noştri vine prin înfiinţarea unei bănci de gene, la Buzău, instituţie strategică în care vor fi puse la păstrat în buncăre subterane seminţele tuturor plantelor alimentare şi aromatice din regiune. 

La unitatea de cercetare din Buzău există deja peste 10.000 de genotipuri, dintre care peste 2.000 numai la tomate. Este vorba despre populaţii locale, soiuri vechi, care au dispărut de multă vreme din cultură, au fost păstrate cu mare greutate, iar banca de gene le-ar conserva pe vecie. 

Ele vor fi protejate inclusiv împotriva unor radiaţii puternice sau schimbări climatice. 

Seminţele păstrate pot fi plantate din nou, dar au nevoie de condiţii speciale de creştere. Înfiinţarea băncii de gene va asigura păstrarea soiurilor româneşti într-un mediu controlat. Acum, seminţele stau în condiţii improprii, în cutii şi plicuri.

Banca ar putea costa „câteva milioane de euro”, estimeaza cercetatorul Costel Vânătoru, numit săptămâna trecută director al noii instituţii. Deocamdată, Guvernul abia a adoptat actul de înfiinţare a băncii, deşi era promis încă de acum doi ani.

Banca de seminţe pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale va fi construită în Buzău. Oraşul a fost ales pentru că aici funcţionează, încă din anii ’50, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură, care păstrează seminţe de mare valoare.