Alimente care întârzie îmbătrânirea

Viteza îmbătrânirii depinde atât de moştenirea genetică a individului şi de influenţa mediului, cât şi de stilul său de viaţă. Aici vorbim şi despre alimentaţie, prin care sunt introduse în organism substanţe ce contribuie la procesul îmbătrânirii.

Specialiştii în geriatrie şi gerontologie au emis două teorii majore legate de procesul îmbătrânirii premature. Una intre ele este teoria conform căreia fiecare individ dispune de un ceas biologic care pur şi simplu funcţionează în conformitate cu un calendar genetic predeterminat. 

Cea de-a doua este teoria de mediu care presupune că mediul extern este cel care actionează în mod principal asupra sistemului uman producând leziuni cumulative şi progresive asupra acestuia.

Oamenii îmbătrânesc odată cu trecerea timpului. Este însă extrem de important dacă îmbătrânim într-un ritm accelerat, aşa cum se întâmplă în unele cazuri sau dacă îmbătrânim frumos, aşa cum ar fi normal.

Potrivit specialiştilor în geriatrie şi gerontologie, există un set de semne ale modificărilor din organism care produc îmbătranirea prematură a acestuia. 

„Acumularea de grăsime în zona abdomenului, îngroşarea pielii tenului, apariţia unor riduri adânci, subţierea şi încărunţirea părului, scăderea masei musculare, insomnii, sunt semne care apar la o vârstă care în mod natural nu se asociază cu bătrâneţea”, spune medicul geriatru Felicia Vasile, directorul medical al Spitalului Râmnicu Sărat. 

Potrivit nutriţioniştilor, o dietă bogată în antioxidanţi, precum vitaminele A, C, E şi licopen, acizii graşi omega-3 şi acidul folic neautralizează efectele radicalilor liberi, substanţe chimice care se presupune că ar contribui la procesul îmbătrânirii şi, mai grav, se asociază cu apariţia bolilor cardiace.

Nutriţioniştii spun că alimentaţia nesănătoasă este cea mai incriminată atât în apariţia unor boli dar şi în grăbirea îmbătrânirii. ”Ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă? Este acea alimentaţie care să ofere organismului energia necesară vieţii, să ţină organismul departe de îmbolnăviri, să prevină îmbolnăvirile, să îndepărteze timpul de îmbătrânire şi să normalizeze greutatea corporală şi glicemiile”, spune dr. Dana Gabriela Marinescu, şefa Secţiei Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din Spitalul Judeţean Buzău.

Iată ce nu ar trebui să vă lipsească din dietă pentru a trăi mult şi bine:

- Legume şi fructe cât mai colorate. Aici intră gama antioxidanţilor, alimentele care luptă cu radicalii liberi, responsabili de îmbătrânire. 

- Papaya, fructele de goji, cele de pădure, dar şi cele care conţin caroten precum dovleacul cu pigment portocaliu intens sunt adevărate arme împotriva îmbătrânirii. 

- Ananasul este un caz aparte, pentru că are în compoziţia sa bromelină, o enzimă care purifică sângele şi reduce inflamaţiile.

- Cerealele integrale, care n-au fost procesate şi au mai multe fibre. 

Un pahar de vin roşu pe zi prelungeşte viaţa şi are efecte miraculoase asupra arterelor. Cui nu-i place vinul poate alege cafeaua ori ceaiul, pentru rezultate similare. Cafeaua scade riscul diabetului de tip 2, în timp ce licorile din plante întăresc sistemul imunitar.

Ciocolata neagră, mâncată cu măsură, prin flavonoizii pe care îi conţine, scade inflamaţiile, menţine inima sănătoasă şi mintea alertă.

Omega 3, care se găseşte în peşte, dar şi în seminţe sau nuci. Grăsimile Omega 3 din peşte îmbunătăţesc activitatea într-o zonă a creierului responsabilă cu starea de spirit mai spun medicii.

De asemenea, acizii graşi din compoziţia fructelor de mare sunt de mare ajutor în reducerea inflamaţiilor cronice. 

O dietă bogată în fructe şi legume garantează pierderea în greutate, însă cele mai recente studii plasează crudităţile pe primul loc în topul alimentelor cu efect de întinerire. 

Afinele, spre exemplu, au meritul de a pune în mişcare memoria “înceată”. De fapt, toate fructele de pădure conţin antioxidanţi, o armă naturală împotriva îmbătrânirii. 

Proteinele trebuie să devină o obişnuinţă în dietă după vârsta de 40 de ani, mai ales că sunt responsabile şi de fixarea calciului în oase. Se recomandă consumul de lactate şi carne (slabă de pui, curcan, vită) plus fructe de mare. 

O femeie normo-ponderală are nevoie de 45 grame de proteine, iar un bărbat de 55 grame.

Ovăzul, orezul brun, pastele integrale, toate sunt pline de fibre, ce reglează apetitul şi menţin glicemia la cote scăzute.