Agricultorii din România, printre marii utilizatori de pesticide din Europa. „Sunt vitale în contextul schimbărilor climatice“

România este unul dintre cei mai mari utilizatori de pesticide în agricultură, după ţări mari precum Germania, Franţa şi Spania. Folosirea substanţelor pentru combaterea dăunătorilor este chiar recomandată de specialişti atunci când miza o reprezintă salvarea unor culturi, cu condiţia să fie administrate cu simţ de răspundere.

Cât ar fi pesticidele de scumpe, sunt extrem de necesare în grădini. O spune un legumicultor cu experienţă, aşa cum este Genica Crăciun, o bătrână din Buzău care produce legume de când se ştie. 

Grădinăritul nu-i mai ascunde niciun secret femeii de peste 70 de ani. Ştie când trebuie să irige, să stropească plantele sau să rupă buruienile şi recunoaşte că, acolo unde mâinile ei nu pot oferi rezolvare, recurge la pesticide.

”Nu ai ce face, de exemplu, când vine muşiţa. La varză, apare musculiţa asta albă, iar muşiţa neagră vine în roşii şi în ardei. Oricine poate stropi, cu mască, mănuşi, ca să nu afecteze sănătatea. Problema nu e dacă se găsesc aceste substanţe pentru insecte, ci că sunt cam scumpe”, spune Genica Crăciun, legumicultor din Buzău.

Buzoianca este ajutată în această perioadă la înlocuirea răsadurilor de ardei pe care seceta le-a uscat. Este o cultură pretenţioasă, care are nevoie de multă apă şi tratamente cu diverse pesticide.

”La ardei sunt destui dăunători care fac rău şi de aceea trebuie să stropim. Dăm un insecticid, când vine fluturele acela de face omidă, apoi un fungicid, pentru că boli sunt destule. Dacă nu ajuţi cu stropeli, se duce totul din cauza insectelor şi ciupercilor”, spune Vasile Grama, legumicultor.

România este al şaselea cel mai mare utilizator de pesticide din Europa, cu circa 10 milioane de kilograme. Suntem întrecuţi de Franţa, Spania, Italia, Germania şi Polonia, ţări din care sunt aprovizionate pieţele agro-alimentare din ţara noastră.

”Pesticidele sunt substanţele utilizate la combaterea dăunătorilor la plante. Ele se utilizează în funcţie de gradul de toxicitate de persoane autorizate sau chiar de cultivatori. Cele de grupa unu şi doi de toxicitate nu pot fi utilizate de persoane fizice, ci numai de către persoane autorizate”, spune Costel Vânătoru, cercetător horticultor.

Folosirea substanţelor pentru combaterea dăunătorilor este chiar recomandată de către specialişti atunci când miza o reprezintă salvarea unor culturi, din ce în ce mai agresate de schimbările climatice care favorizează bacteriile şi insectele. 

”Sunt vitale pentru viaţa plantelor, mai ales în contextul schimbărilor climatice şi, sigur, al apariţiei bolilor pe teritoriul ţării noastre, boli care altădată nu erau şi care acum fac ravagii în lumea vegetală. Fără utilizarea lor am putea pierde parţial sau chiar toată cultura”, declară Costel Vânătoru.

Conform Eurostat, vânzările de pesticide în Uniunea Europeană au rămas stabile în perioada 2011 – 2018, la 360 de milioane de kg pe an. 

În ceea ce priveşte categoriile de pesticide vândute, cele mai mari volume de vânzări din 2018 au fost pentru fungicide şi bactericide (45%), urmate de erbicide (32%) şi insecticide (11%). Franţa, Spania, Italia şi Germania sunt responsabile pentru două treimi din consumul de pesticide din Uniune.