VIDEO Unde se scăldau bucureştenii în urmă cu zeci de ani şi cum arăta primul bazin cu valuri din Capitală
0În trecut, ştrandurile şi piscinele nu erau accesibile pentru toată lumea şi din acest motiv mulţi bucureşteni îşi petreceau concediul pe malulurile lacurilor din Capitală. „Adevărul“ vă prezintă astăzi modul în care se distrau pe timp de vară locuitorii Bucureştiului de altădată
În urmă cu ani buni, locuitorii Bucureştiului alegeau ca pe timp de vară să se scalde în lacurile şi băile comune din oraş. Dâmboviţa se afla în capul listei cu locuri preferate pentru scăldat, deşi apa nu era curată. De asemenea, lacurile din Bucureşti erau luate cu asalt pe timpul verii de cei care voiau să se răcorească şi să înoate.
Primarul care a umplut oraşul de ştranduri
Dem. I. Dobrescu a fost edilul Bucureştiului în perioada 1929 – 1934, fiind poreclit „primarul târnăcop“. Acesta a început o mulţime de proiecte urbanistice, iar o măsură care a strânit uimire în rândul bucureştenilor viza amenajarea ştrandurilor în oraş. Pentru că îşi dorea ca oamenii să nu se mai scalde în Dâmboviţa, iscusitul edil a dat ordin să înceapă amenajarea ştrandurilor pentru adulţi, dar şi realizarea unor ştranduri de nisip pentru copii.
Un filmuleţ din anii '60
Totodată, el a amenajat Parcurile Snagov şi Băneasa, lucru deloc uşor.
„Mi s-a spus că dacă mă ating de unul din lacurile Colentinei comit un sacrilegiu pentru că în acel lac se scăldase Mihai Viteazu. Unul dintre proprietari m-a ameninţat chiar că mă împuşcă dacă nu renunţ la lucrare”, spunea primarul.
Baie pe Flax
Parcul Alexandru Ioan Cuza, cunoscut sub numele de IOR, din sectorul al Capitalei, este unul dintre cele mai frumoase parcuri din oraşul, având un lac natural şi o istorie interesantă. Amenajarea parcului a început în jurul anilor '70, în vremea dictatorului Nicolae Ceauşescu, şi ani de-a rândul a fost locul preferat de scăldat al locuitorilor din zonă. Hidrologii susţin că lacul situat în mijlocul parcului a luat naştere datorită unor izvoare naturale, nefiind mult informaţii în legătură cu formarea acestuia.
Parcul IOR era plin de oameni dornici să se scalde în lacul din mijlocul spaţiului verde
Lacul parcului IOR este împărţit, simbolic, cu ajutorul unui pod. Una dintre părţile lacului, numită şi Flax, era în urmă cu zeci de ani Marea Neagră pentru mulţi bucureşteni, după cum îşi aminteşte unul dintre cei care îşi petreceau zile întregi pe malul lacului sau scăldându-se ca într-o piscină.
„Existau foarte multe persoane care îşi petreceau concediul stând la plajă şi bălăcindu-se pe Flax. Nu se duceau oamenii în concedii, vacanţe, stăteau pe Flax de dimineaţa până seara cu copiii. Se jucau, făceau baie“ , îşi aminteşte bărbatul.
Acum, scăldatul în lacul din mijlocul parcului este strict interzis şi doar cei mai în vârstă îşi amintesc de bălăceala zdravănă care avea loc vară de vară în IOR.
Piscinele, frecventate de străini şi de bogaţi
Uşor-uşor, pe lângă ştrandurile amenajate de autorităţi în care biletul de intrare era foarte ieftin, accesibil tuturor, în Bucureşti au început să fie construite şi piscine ultramoderne pentru acele vremuri. De cele mai multe ori, acestea erau frecventate fie de străini, fie de cei mai înstăriţi oameni din oraş.
Hotelul Lido din Bucureşti a fost inaugurat în 1930 şi odată cu deschiderea oficială a acestuia a fost dată în folosinţă şi primul bazin cu valuri din Capitală.
„Era o chestie nemaipomenită pentru acele vremuri şi a reuşit să-i atragă pe bucureşteni până foarte târziu. Şi eu m-am scăldat la acest bazin prin anii ’70-’80“, îşi amintea istoricul Dan Falcan.
Piscina cu valuri de la Lido FOTO armyuser.blogspot.com
Bazinul se afla în spatele hotelului şi avea o suprafaţă de circa 500 de metri pătraţi. Acesta era căptuşit cu gresie şi faianţă colorate în albastru şi albu. Constant, maşinăria responsabilă cu producerea valurilor era supravegheată şi recondiţionată.
Pe aceeaşi temă:
Dezastruoasa guvernare a primarului-tribun acuzat de crimă
Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureştiul lui Caragiale